Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost reconectată la Sistemul Energetic Național miercuri, 11 noiembrie 2026. În paralel, după ce o defecțiune tehnică a scos din nou Unitatea 1 din rețea, Nuclearelectrica a anunțat un nou calendar: reconectarea Unității 1 este programată pentru 12 noiembrie, iar revenirea ambelor reactoare la puterea nominală este estimată pentru 13 noiembrie. Informațiile apar în raportul oficial transmis Bursei de Valori București la 11 noiembrie, ora 10:52.
Episodul încheie, dacă termenele sunt respectate, o perioadă dificilă pentru producția nucleară a României: după mai multe luni de oprire din cauza nivelului scăzut al Dunării, Unitatea 1 Cernavodă a revenit în rețea pe 6 noiembrie, dar a fost deconectată din nou pe 9 noiembrie. Incidentul a apărut în partea convențională a centralei, în zona turbinei cu abur și a condensatorului, nu în reactorul nuclear. InfoBuz a verificat comunicatele companiei, datele de sistem și explicațiile oficialilor pentru a separa faptele confirmate de aspectele încă investigate.
Informații actualizate la 11 noiembrie 2026. Datele de 12–13 noiembrie sunt estimări comunicate oficial, nu confirmări ale unor operațiuni deja încheiate.
Pe scurt: ce se întâmplă acum la cele două reactoare de la Cernavodă
- Unitatea 2: a fost conectată la Sistemul Energetic Național la 11 noiembrie; atingerea puterii nominale este estimată pentru 12 noiembrie 2026.
- Unitatea 1: este programată pentru reconectare în 12 noiembrie, după finalizarea remedierilor; puterea nominală este estimată pentru 13 noiembrie.
- Defecțiunea Unității 1: problema a fost semnalată la sistemul de control al vidului de la condensatorul turbinei; cauza de profunzime nu este încă stabilită într-un raport final public.
- Securitate nucleară: Nuclearelectrica afirmă că incidentul din 9 noiembrie nu a afectat securitatea nucleară, personalul sau mediul.
- Impact energetic: odată revenite la puterea nominală, cele două unități ar urma să acopere din nou aproximativ 20% din consumul de electricitate al României, potrivit companiei.
Calendarul oficial: când revine Unitatea 1 și cât produce Unitatea 2
Cel mai recent raport curent al Nuclearelectrica înlocuiește estimările anterioare. Miercuri, 11 noiembrie, compania confirmă explicit că Unitatea 2 este deja conectată la SEN. Următoarea etapă o reprezintă creșterea controlată a puterii până la nivelul nominal, prevăzută pentru joi, 12 noiembrie.
Pentru Unitatea 1, comunicarea oficială indică 12 noiembrie drept dată a reconectării, după finalizarea intervențiilor, și 13 noiembrie drept termen pentru puterea nominală. În acest context, afirmația că ambele unități funcționează deja la capacitate maximă ar fi prematură: sincronizarea cu rețeaua și atingerea puterii nominale sunt etape distincte.
La 10 noiembrie, compania comunicase o estimare de două până la patru zile pentru intervenția tehnică la Unitatea 1, separat de operațiunile de repornire. Raportul următor, din 11 noiembrie, a oferit un calendar mai precis. Acesta rămâne condiționat de îndeplinirea cerințelor de exploatare și securitate nucleară.
Ce s-a defectat la Unitatea 1 Cernavodă pe 9 noiembrie
După resincronizarea din 6 noiembrie, Unitatea 1 nu a funcționat neîntrerupt decât aproximativ trei zile. În după-amiaza de luni, 9 noiembrie, puterea livrată a început să scadă, iar în jurul orei 17:57–17:59 grupul nu a mai furnizat energie în rețea, conform datelor de sistem relatate de presa de specialitate. Nuclearelectrica a confirmat în aceeași seară deconectarea ca urmare a unei defecțiuni în partea convențională a instalației.
Datele atribuite Transelectrica descriu evenimentul drept o problemă la sistemul de control al vidului din condensatorul turbinei. Ulterior, secretarul de stat în Ministerul Energiei Pavel-Casian Nițulescu a indicat, într-o intervenție publică, un ejector asociat menținerii vidului în condensator. Declarațiile tehnice converg asupra aceleiași zone a instalației, însă identificarea unei componente nu echivalează cu stabilirea completă a cauzei de profunzime.
Nuclearelectrica a precizat în comunicatul oficial din 9 noiembrie că oprirea s-a făcut conform procedurilor de operare și că nu au fost afectate securitatea nucleară, personalul ori mediul. Compania a anunțat și că raportul de analiză a cauzei de profunzime va fi prezentat ulterior.
Explicația tehnică: de ce contează vidul într-un condensator de turbină
O centrală nucleară produce energie electrică în mai multe etape. Reactorul generează căldură; aceasta este folosită pentru producerea aburului; aburul antrenează turbina, iar turbina pune în mișcare generatorul electric. După turbină, aburul ajunge într-un condensator, unde este răcit și transformat din nou în apă, pentru a putea fi recirculat în ciclul termic.
În condensator trebuie menținută o presiune foarte scăzută, numită uzual „vid”. Această diferență de presiune permite aburului să se destindă eficient prin turbină. Ejectoarele și sistemele de extracție a gazelor necondensabile au rolul de a elimina aerul și gazele care ar compromite vidul. Dacă presiunea din condensator crește peste limitele admise, funcționarea turbinei devine ineficientă sau nepermisă din punct de vedere tehnic, iar protecțiile pot impune reducerea puterii ori oprirea grupului.
Cu alte cuvinte, o defecțiune a vidului la condensator poate opri producerea și livrarea energiei electrice chiar dacă problema nu se află în zona combustibilului nuclear. Această distincție explică de ce evenimentul a avut consecințe importante pentru alimentarea rețelei, dar nu a fost prezentat de operator ca accident nuclear. Descrierea reprezintă explicarea principiului general de funcționare; mecanismul exact al defectării echipamentului de la Cernavodă rămâne sub investigație.
Accident nuclear sau defecțiune industrială? Ce spun documentele oficiale
Nu există o confirmare oficială a unui accident nuclear în legătură cu oprirea din 9 noiembrie. Nuclearelectrica vorbește despre o defecțiune a părții clasice a unității și afirmă că sistemele de protecție și procedurile de siguranță au funcționat. Ministrul Energiei a precizat public că problema a fost în zona turbinei de abur, nu la nivelul reactorului.
În același timp, absența unui impact asupra securității nucleare nu înseamnă că incidentul este lipsit de importanță. Opririle neplanificate reduc disponibilitatea capacităților de producție, pot necesita intervenții complexe și pun presiune pe programarea producției. Din acest motiv, investigația tehnică și măsurile de prevenție contează chiar și atunci când funcțiile de securitate nucleară nu sunt afectate.
În perioada de secetă, autoritatea de reglementare CNCAN a explicat separat că opririle controlate ale unităților au fost măsuri preventive, fără consecințe radiologice pentru populație sau mediu. Oprirea din cauza apei insuficiente și defecțiunea tehnică din 9 noiembrie sunt două evenimente diferite, care nu trebuie confundate.
De ce s-au oprit ambele unități în vară: rolul Dunării
Criza de disponibilitate a început înaintea incidentului din noiembrie. Conform informărilor operatorului și ale CNCAN, Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august 2026, pe fondul nivelurilor foarte scăzute ale Dunării. O centrală termoelectrică, inclusiv una nucleară, are nevoie de o sursă suficientă de apă pentru evacuarea căldurii din procesele de răcire.
Aici apare o nuanță tehnică esențială: apa captată din Dunăre nu este apa grea care circulă prin circuitul primar al reactorului CANDU. Acestea sunt sisteme distincte. Dependența de fluviu ține de funcționarea instalațiilor de răcire și de respectarea parametrilor tehnici ai centralei, inclusiv a marjelor de siguranță.
La 29 octombrie, Nuclearelectrica a semnalat o creștere locală de aproximativ 10 centimetri a nivelului apei în bazinul de aspirație al pompelor. Totuși, compania a avertizat că evoluția nu era încă susținută la nivelul întregului bazin al Dunării și că nu erau îndeplinite criteriile pentru repornire. Decizia a fost amânată până la stabilizarea parametrilor, potrivit comunicatului oficial.
Repornirea Unității 1 a început pe 4 noiembrie, după îndeplinirea condițiilor minime necesare. Operatorul avertiza la acel moment că funcționarea primei unități consumă capacitate din sistemul de alimentare cu apă pentru răcire, astfel încât pornirea Unității 2 avea nevoie de o creștere susținută a nivelului Dunării. Acest prag a fost atins ulterior, permițând demararea procedurilor pentru al doilea grup.
Cronologia completă: de la seceta din iulie la revenirea în sistem
- 28 iulie 2026: Unitatea 1 este oprită controlat în contextul condițiilor hidrologice severe.
- 13 august: Unitatea 2 este deconectată; cele două grupuri nu mai produc energie nucleară pentru rețea.
- 11 și 29 octombrie: Nuclearelectrica confirmă menținerea unităților în stare oprită sigură; creșterea locală a apei este încă insuficientă pentru reluarea producției.
- 4 noiembrie: încep manevrele de pornire a Unității 1, odată cu îndeplinirea criteriilor minime.
- 6 noiembrie: Unitatea 1 revine în Sistemul Energetic Național.
- 9 noiembrie: Unitatea 1 este deconectată după o defecțiune în partea clasică; în paralel sunt inițiate manevrele de repornire a Unității 2.
- 10 noiembrie: Nuclearelectrica actualizează calendarul pentru Unitatea 2 și anunță un interval estimat de 2–4 zile pentru lucrările la Unitatea 1.
- 11 noiembrie: Unitatea 2 este reconectată efectiv la SEN; compania stabilește noul calendar pentru Unitatea 1.
- 12 noiembrie (estimare): Unitatea 2 ajunge la puterea nominală, iar Unitatea 1 este reconectată.
- 13 noiembrie (estimare): Unitatea 1 atinge puterea nominală; ambele grupuri ar urma să funcționeze la capacitate normală.
De ce revenirea Unității 2 contează pentru România
Cernavodă operează două unități de tip CANDU 6, puse în funcțiune comercială în 1996 și 2007. Capacitatea brută a celor două grupuri este de aproximativ 1,4 GW, iar capacitatea netă cumulată este de ordinul a 1,3 GW, potrivit datelor World Nuclear Association. În condiții de operare normală, energia nucleară furnizează o componentă importantă a producției interne, independentă de variațiile zilnice ale vântului și însoririi.
Nuclearelectrica estimează că, odată ambele unități revenite la puterea nominală, centrala va reasigura aproximativ 20% din necesarul de consum al României. Aceasta este o referință de ordinul mărimii comunicată de operator, nu o cotă constantă în fiecare oră: ponderea reală se schimbă în funcție de consum, de disponibilitatea altor surse și de fluxurile transfrontaliere.
Revenirea Unității 2 înaintea Unității 1 reprezintă așadar o schimbare semnificativă: sistemul începe să recupereze producția nucleară chiar dacă primul grup nu și-a finalizat integral intervențiile. Reconectarea nu este însă egală cu atingerea instantanee a puterii maxime, pentru că instalația trece prin etape controlate de creștere a sarcinii.
Importurile de energie și prețurile: cât de mare este impactul
În intervalul în care ambele unități au lipsit din rețea, România a trebuit să echilibreze consumul prin celelalte centrale interne, ajustări de producție și importuri. Datele de sistem din 10 noiembrie, analizate de presa economică, au indicat în anumite momente importuri nete de peste 3.000 MW. Aceste valori caracterizează momente specifice, nu un nivel constant pentru întreaga zi.
Pentru mai multe informații despre Cernavodă, poți consulta și România intră în noiembrie cu risc energetic ridicat: intervalul 17:00–21:00 devine critic, unde găsești detalii complementare despre acest subiect.
Este important să nu atribuim întregul volum al importurilor exclusiv opririi de la Cernavodă: balanța energetică depinde simultan de consumul național, producția hidro, termică, eoliană și fotovoltaică, precum și de schimburile comerciale cu statele vecine. Oprirea neașteptată a unei unități de câteva sute de megawați accentuează însă necesitatea acoperirii deficitului în anumite ore.
Pe piața angro, înlocuirea unei capacități indisponibile poate crește expunerea la prețuri ridicate, în special în orele cu cerere mare și producție internă insuficientă. Nu există însă o relație automată de la un incident tehnic de câteva zile la o majorare imediată a facturii fiecărui consumator: efectele depind de contracte, tarife, profilul de consum și evoluția pieței. Pentru o interpretare corectă trebuie urmărite separat producția, importurile și prețurile.
Pentru contextul energetic permanent actualizat, InfoBuz are și pagina Energie România live, precum și analiza mixului de energie al României.
De ce se schimbă directorul tehnic și ce se investighează la mentenanță
În comunicatul din 9 noiembrie, conducerea Nuclearelectrica a decis înlocuirea directorului tehnic al CNE Cernavodă începând cu 1 decembrie 2026. Compania a anunțat evaluarea activităților de mentenanță, verificarea accelerată a procedurilor și un plan de remediere operațională, cu raportare la standardele internaționale de referință.
Decizia reflectă preocuparea privind frecvența indisponibilităților neplanificate, despre care conducerea companiei spune că nu a corespuns propriilor standarde de performanță. În paralel, reprezentanți ai Ministerului Energiei au arătat public că se verifică și ipoteza unei contribuții a factorului uman în procesul de mentenanță. Aceasta este o ipoteză aflată în verificare, nu o concluzie stabilită și nici o atribuire a vinovăției.
Întrebările tehnice legitime sunt: care echipament a cedat efectiv, ce a declanșat pierderea de vid, ce revizii și teste fuseseră făcute înaintea repornirii, dacă existau semnale premergătoare și ce măsuri împiedică repetarea incidentului. Răspunsurile documentate trebuie să vină din raportul tehnic final și din informările instituțiilor competente, nu din speculații.
Ce soluții pot reduce riscul unor noi opriri
Problemele din 2026 sunt de două categorii și cer răspunsuri diferite. Vulnerabilitatea hidrologică ține de accesul la apă suficientă pentru răcire, de configurația instalațiilor de captare, de monitorizarea nivelurilor și de reziliența în condiții de secetă severă. Disponibilitatea tehnică ține de fiabilitatea echipamentelor, redundanță, monitorizare, teste și calitatea mentenanței.
Într-un cadru general, măsurile relevante pot include evaluări hidrologice actualizate, îmbunătățirea monitorizării pompelor și a sistemelor de răcire, analizarea opțiunilor de adaptare la niveluri scăzute ale fluviului, verificări suplimentare ale instalației de vid și o analiză sistematică a cauzelor opririlor neplanificate. Acestea sunt direcții tehnice posibile de evaluare, nu proiecte despre care InfoBuz afirmă că au fost deja aprobate sau implementate la Cernavodă.
De altfel, operatorul anunțase încă din octombrie consultări cu specialiști pentru soluții pe termen mediu și lung, astfel încât episoadele hidrologice similare să aibă un impact mai mic asupra producției. Prioritatea declarată rămâne funcționarea în limitele de securitate nucleară.
Întrebări și răspunsuri despre situația de la Cernavodă
Unitatea 2 de la Cernavodă a fost repornită?
Da, a fost reconectată la SEN la 11 noiembrie 2026. Puterea nominală este așteptată pe 12 noiembrie, conform raportului Nuclearelectrica publicat în aceeași zi la Bursa de Valori București.
Când repornește Unitatea 1 de la Cernavodă?
Nuclearelectrica a programat reconectarea pentru 12 noiembrie și atingerea puterii nominale pentru 13 noiembrie 2026, sub rezerva finalizării lucrărilor și a procedurilor.
De ce s-a oprit Unitatea 1 la doar trei zile de la revenire?
Incidentul a vizat partea convențională a centralei, în special zona condensatorului turbinei și a controlului vidului. Cauza tehnică de profunzime nu fusese publicată definitiv la 11 noiembrie; operatorul a anunțat o analiză ulterioară.
A existat un pericol de radiații pentru populație?
Potrivit comunicărilor oficiale disponibile, nu a existat un impact asupra securității nucleare, personalului sau mediului în urma deconectării din 9 noiembrie. Autoritatea CNCAN a explicat de asemenea caracterul preventiv și sigur al opririlor din perioada secetei.
Dunărea a provocat defecțiunea turbinei?
Nu există o concluzie oficială care să stabilească o asemenea legătură cauzală. Nivelul redus al Dunării a determinat oprirea controlată din vară; în noiembrie a apărut o problemă distinctă la sistemul convențional al Unității 1.
Se va scumpi curentul din cauza opririi?
O capacitate importantă indisponibilă poate adăuga presiune pe piața angro și pe necesarul de importuri, dar nu se poate deduce o creștere automată a facturilor individuale numai din acest incident.
Ce trebuie urmărit în continuare
- Confirmarea sincronizării Unității 1 la 12 noiembrie, apoi atingerea puterii nominale pe 13 noiembrie.
- Confirmarea puterii nominale la Unitatea 2 pentru 12 noiembrie și stabilitatea funcționării în zilele următoare.
- Raportul final privind cauza de profunzime a incidentului din 9 noiembrie și măsurile de prevenție anunțate.
- Informările privind mentenanța și conducerea tehnică, inclusiv schimbarea programată pentru 1 decembrie.
- Evoluția hidrologică a Dunării și a consumului energetic, care pot influența disponibilitatea și echilibrarea sistemului.
Context suplimentar și cronologie în articolele InfoBuz: prima repornire a Unității 1 din noiembrie, de ce au fost oprite ambele reactoare din cauza Dunării și impactul perioadei fără producție nucleară.
Documente și surse verificate
- Nuclearelectrica / Bursa de Valori București, raport din 11 noiembrie 2026 – confirmarea conectării Unității 2 și calendarul Unității 1.
- Nuclearelectrica / BVB, raport din 10 noiembrie 2026 – estimarea intervențiilor și actualizarea inițială a calendarului.
- Nuclearelectrica, comunicat din 9 noiembrie – deconectarea Unității 1, securitatea nucleară și măsurile de management.
- Nuclearelectrica, comunicat din 4 noiembrie – condițiile de pornire și legătura cu nivelul Dunării.
- Nuclearelectrica, comunicat din 29 octombrie – nivelul apei și criteriile pentru repornire.
- CNCAN, informare din 9 septembrie – caracterul preventiv al opririlor pe fond hidrologic.
- Digi24, 10 noiembrie – declarațiile oficiale despre ejector, vid și verificările mentenanței.
- World Nuclear Association, raport actualizat în octombrie 2026 – date de referință despre reactoarele CANDU și capacitatea lor.
Notă editorială: articolul diferențiază faptele confirmate, estimările operaționale și explicațiile tehnice generale. Dacă operatorul modifică termenele sau publică raportul de cauză, informațiile trebuie actualizate înainte de redistribuirea lor ca știre de ultimă oră.





Discuția cititorilor
Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.
Fii primul care deschide discuția.
Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.