De unde vine electricitatea României într-o zi obișnuită? Răspunsul nu este unul singur și nici fix. În fiecare oră, mixul de producție se schimbă în funcție de debitul râurilor, vânt, soare, disponibilitatea reactoarelor nucleare, consum, prețurile din piață și importurile sau exporturile prin interconexiunile cu țările vecine.
La nivel anual, imaginea este însă clară: România produce energie dintr-un amestec de surse nucleare, hidro, gaze, cărbune, eolian, solar, biomasă, prosumatori și, tot mai mult, baterii. Datele Transelectrica arată că în 2025 aproximativ 66% din producția de electricitate a avut profil cu emisii scăzute de carbon, dacă sunt incluse energia nucleară, hidro și regenerabilele.
De unde vine electricitatea României: imaginea de ansamblu
În 2025, producția netă internă a fost de aproximativ 49,5 TWh. Consumul intern net a fost mai mare, aproximativ 53,2 TWh, iar diferența a fost acoperită prin schimburi transfrontaliere. România a importat aproximativ 11,1 TWh și a exportat aproximativ 7,4 TWh în același an.
Producția netă a fost împărțită aproximativ astfel:
- termocentrale: 16,0 TWh;
- hidro: 12,2 TWh;
- nuclear: 10,1 TWh;
- regenerabile clasice – eolian, solar, biomasă: 9,2 TWh;
- prosumatori: aproximativ 1,8 TWh;
- baterii: aproximativ 0,18 TWh.
În practică, mixul se schimbă permanent. O zi cu vânt puternic și soare poate împinge regenerabilele foarte sus. O perioadă secetoasă reduce producția hidro. O oprire la Cernavodă poate scoate din sistem aproape 700 MW pentru fiecare reactor indisponibil. Iar seara, când producția solară dispare, sistemul trebuie echilibrat din alte surse.
Nuclearul: baza stabilă de la Cernavodă
România are două reactoare CANDU operaționale la centrala nucleară de la Cernavodă, cu o putere instalată brută totală de aproximativ 1.413 MW. În 2025, energia nucleară a furnizat aproximativ 21% din producția internă.
Principalul avantaj al nuclearului este stabilitatea. Reactoarele funcționează în regim aproape constant și pot produce zi și noapte, independent de vânt, soare sau debitul râurilor.
De aceea, energia nucleară este una dintre sursele care stabilizează sistemul atunci când regenerabilele variază. Dezavantajul este că o oprire planificată sau neplanificată a unei unități are efect imediat vizibil în balanța națională.
InfoBuz a documentat separat situațiile în care România a rămas temporar fără producție nucleară și impactul asupra sistemului energetic.
Hidroenergia: una dintre cele mai importante surse, dar dependentă de apă
România are una dintre cele mai mari capacități hidro din regiune. La începutul lui 2026, capacitatea hidro instalată era de aproximativ 6.688 MW, adică cea mai mare categorie individuală din parcul național de producție.
Pentru mai multe informații despre energie solară, poți consulta și Dama Solar România: unul dintre cele mai mari parcuri solare din Europa, 1,3 GW și 728 milioane €, unde găsești detalii complementare despre acest subiect.
Totuși, capacitatea instalată nu înseamnă că hidrocentralele produc permanent la această putere. Producția depinde direct de debitele râurilor, nivelul lacurilor de acumulare și strategia de exploatare.
În 2025, hidroenergia a produs aproximativ 12,2 TWh, în scădere față de 14,2 TWh în 2024 și 18,2 TWh în 2023. Această evoluție arată cât de puternic poate influența hidrologia mixul energetic.
În perioadele cu secetă severă, producția hidro scade, iar sistemul trebuie să compenseze prin termocentrale, importuri, nuclear sau alte surse.
InfoBuz a analizat și impactul debitelor foarte scăzute ale Dunării asupra României.
Gazele naturale: flexibilitate pentru orele dificile
Centralele pe gaze au un rol esențial în echilibrarea sistemului. Spre deosebire de nuclear, ele pot crește sau reduce producția mai rapid și pot compensa variațiile de consum sau lipsa temporară a energiei eoliene și solare.
În statisticile Transelectrica, gazele sunt incluse în categoria termocentralelor, alături de cărbune și alte hidrocarburi. În 2025, energia termică a reprezentat aproximativ 32% din producția netă.
La începutul lui 2026, capacitatea instalată pe hidrocarburi era de aproximativ 2.802 MW brut.
Gazele au însă un dezavantaj major: costul combustibilului și emisiile de CO₂. De aceea, rolul lor viitor este văzut mai degrabă ca unul de flexibilitate și siguranță decât ca sursă dominantă de bază.
Cărbunele: mai puțin important decât în trecut, dar încă prezent
Cărbunele pierde treptat teren în sistemul energetic românesc. La 1 ianuarie 2026, capacitatea instalată pe cărbune era de aproximativ 2.095 MW brut, iar până la 1 aprilie 2026 aceasta coborâse la aproximativ 1.620 MW.
La nivelul întregii Uniuni Europene, cărbunele a atins în 2025 cea mai mică pondere din istorie în producția de electricitate, aproximativ 9,2% cumulat pentru huilă și lignit.
În România, termocentralele pe lignit rămân importante pentru siguranța sistemului în anumite perioade, dar presiunea costurilor cu certificatele de emisii și obiectivele climatice continuă să le reducă rolul.
Eolianul: foarte puternic când bate vântul
La începutul lui 2026, România avea aproximativ 3.136 MW instalați în turbine eoliene. Dobrogea rămâne principala regiune eoliană a țării datorită condițiilor favorabile.
Eolianul poate produce foarte mult într-o zi cu vânt puternic, dar aproape nimic într-o perioadă calmă. Din acest motiv, nu poate fi evaluat doar prin puterea instalată.
În mixul anual din 2025, energia eoliană a reprezentat aproximativ 12% din producția totală.
România are în dezvoltare și proiecte noi, inclusiv inițiative de interconectare și integrare regională. InfoBuz a analizat separat proiectul eolian de 650 MW asociat coridorului Ucraina–România.
Solarul: sursa cu cea mai rapidă creștere
Fotovoltaicul este segmentul care crește cel mai repede. La 1 ianuarie 2026, capacitatea fotovoltaică licențiată în sistem era de aproximativ 3.094 MW. La aceasta se adaugă prosumatorii, care aveau deja aproximativ 3.352 MW instalați la 1 decembrie 2025.
Asta înseamnă că puterea solară reală din România este mult mai mare decât cea observată doar în parcurile fotovoltaice clasice.
Într-o zi senină de vară, producția solară poate urca puternic la prânz. Problema apare seara: producția dispare rapid, exact când o parte din consumul casnic rămâne ridicat.
Această „rampă de seară” este una dintre marile provocări ale sistemelor cu mult solar și explică de ce bateriile, hidrocentralele flexibile și centralele pe gaze devin tot mai importante.
Prosumatorii: centrala electrică distribuită a României
Prosumatorii schimbă radical modul în care trebuie citită producția națională. Energia produsă pe acoperișurile caselor și firmelor nu apare întotdeauna în timp real în aceleași statistici ca marile centrale.
Transelectrica estimează pentru 2025 o producție a prosumatorilor de aproximativ 1,77 TWh. La final de 2025, capacitatea instalată a prosumatorilor depășea 3,3 GW.
Asta înseamnă că, la orele de prânz din zilele însorite, o parte importantă din consumul local este acoperită direct în spatele contorului și nici nu mai trebuie transportată prin rețeaua națională.
Bateriile: încă mici ca energie, dar tot mai importante pentru stabilitate
La începutul lui 2026, România avea aproximativ 494 MW putere instalată în sisteme de stocare, cu o capacitate energetică totală de aproximativ 914 MWh.
În 2025, bateriile au livrat aproximativ 185 GWh în sistem. Ca procent din producția totală, cifra este încă mică. Dar rolul lor nu este doar cantitativ.
Bateriile pot răspunde foarte rapid la dezechilibre, pot stoca surplusul solar de la prânz și îl pot elibera seara. Pe măsură ce fotovoltaicul și eolianul cresc, această funcție devine tot mai valoroasă.
Importăm energie chiar dacă avem aproape 20 GW instalați?
Da. Puterea instalată nu este echivalentă cu puterea disponibilă în orice moment.
O țară poate avea 6,7 GW hidro instalați, dar debitele să permită doar o fracțiune din această putere. Poate avea peste 3 GW eolian, dar într-o zi fără vânt producția să fie foarte mică. Poate avea peste 3 GW solar, dar noaptea producția este zero.
În același timp, centralele pot fi în revizie, iar consumul poate crește brusc în zile foarte reci sau foarte calde.
În 2025, România a importat aproximativ 11,1 TWh și a exportat aproximativ 7,4 TWh. Așadar, țara a fost importator net pe ansamblul anului, dar acest lucru nu înseamnă că importă permanent.
De ce România exportă uneori ziua și importă seara
Electricitatea se tranzacționează într-o piață regională. Dacă România are la un moment dat producție abundentă din hidro, eolian și solar, iar prețul intern este competitiv, poate exporta.
Câteva ore mai târziu, dacă soarele dispare, vântul scade și consumul rămâne ridicat, fluxul se poate inversa și România poate importa.
Această alternanță nu este un semn de „eșec” al sistemului, ci efectul normal al unei piețe interconectate. Problema reală apare atunci când dependența de import devine persistentă în orele scumpe și nu există suficientă producție flexibilă internă.
Ce înseamnă o „zi obișnuită” în Sistemul Energetic Național
Dimineața devreme, înainte de răsărit, sistemul este susținut în principal de nuclear, hidro, gaze, cărbune și eolian, în funcție de condiții.
După răsărit, producția solară începe să urce. În jurul prânzului, într-o zi senină, fotovoltaicul și prosumatorii pot reduce puternic necesarul din centralele convenționale.
Seara, producția solară scade rapid. Hidrocentralele, centralele pe gaze, bateriile și importurile pot acoperi diferența. Nuclearul continuă să producă aproape constant.
Noaptea, consumul scade, iar sistemul revine la sursele stabile și la producția eoliană disponibilă.
De ce puterea instalată poate induce în eroare
La 1 ianuarie 2026, România avea aproximativ 19.368 MW capacitate brută instalată în centralele licențiate. Structura era aproximativ:
| Sursă | Putere instalată brută |
|---|---|
| Hidro | 6.688 MW |
| Eolian | 3.136 MW |
| Solar | 3.094 MW |
| Gaz și alte hidrocarburi | 2.802 MW |
| Cărbune | 2.095 MW |
| Nuclear | 1.413 MW |
| Biomasă | 139 MW |
La acestea se adăugau separat peste 3,3 GW de prosumatori și aproape 0,5 GW de baterii.
Dar fiecare tehnologie are un factor de capacitate diferit. Nuclearul poate funcționa aproape continuu, solarul produce doar ziua, eolianul depinde de vânt, iar hidroenergia depinde de apă.
Cum arată 2026 până acum
Datele Transelectrica pentru primul trimestru din 2026 arată că producția netă internă a crescut cu aproximativ 9% față de aceeași perioadă din 2025.
Hidroenergia a crescut cu aproximativ 36%, regenerabilele cu 20%, în timp ce termocentralele au scăzut ușor, iar nuclearul cu aproximativ 3%.
În același trimestru, exporturile fizice au crescut cu aproximativ 56%, iar importurile au scăzut cu 4% față de perioada similară a anului anterior.
Aceste cifre arată cât de repede se poate schimba balanța energetică de la un an la altul în funcție de vreme, disponibilitatea centralelor și noile capacități regenerabile.
România are un mix energetic relativ diversificat
Un avantaj important al României este diversitatea. Țara nu depinde de o singură sursă dominantă. Are nuclear, hidro, gaze, cărbune, eolian, solar și interconexiuni regionale.
Această diversitate reduce riscul ca o singură problemă — lipsa vântului, seceta sau o oprire nucleară — să blocheze sistemul.
În același timp, sistemul trebuie modernizat. Mai mult solar și eolian înseamnă nevoie de rețele mai puternice, stocare, flexibilitate, digitalizare și capacități de echilibrare.
Ce se schimbă până în 2030
România va avea probabil mult mai mult fotovoltaic și eolian decât astăzi. Prosumatorii vor continua să crească, proiectele mari de baterii se extind, iar noi capacități de producție sunt în dezvoltare.
În paralel, planurile nucleare de la Cernavodă și proiectele de reactoare modulare mici pot schimba mixul pe termen lung, deși termenele și costurile rămân critice.
Cea mai mare provocare nu va fi doar construirea de noi centrale, ci integrarea lor într-un sistem care trebuie să rămână stabil în fiecare secundă.
Concluzie
De unde vine electricitatea României? Dintr-un mix care se schimbă de la oră la oră, dar care are câteva coloane vertebrale clare: nuclearul asigură producție constantă, hidroenergia oferă volum și flexibilitate, gazele și cărbunele susțin sistemul când este nevoie, iar eolianul, solarul și prosumatorii cresc rapid.
În 2025, aproape două treimi din producția internă a avut profil cu emisii scăzute de carbon. În 2026, creșterea hidro și regenerabilelor a îmbunătățit deja balanța în primul trimestru.
Viitorul sistemului energetic românesc nu va fi dominat de o singură tehnologie. Va depinde de cât de bine reușește România să combine producția stabilă, regenerabilele variabile, stocarea și interconexiunile regionale.
Întrebări frecvente
Care este cea mai mare sursă de energie electrică din România?
Depinde de perioada analizată. În 2025, categoria termocentralelor a avut cea mai mare contribuție agregată, aproximativ 32%, urmată de hidro, nuclear și regenerabile. În anumite zile, hidro sau regenerabilele pot deveni sursa dominantă.
Cât produce centrala nucleară de la Cernavodă?
Cele două unități operaționale au o putere brută instalată totală de aproximativ 1.413 MW și au furnizat circa 21% din producția internă de electricitate în 2025.
România importă sau exportă energie?
Le face pe ambele. În 2025, România a importat aproximativ 11,1 TWh și a exportat 7,4 TWh, rezultând un sold net de import.
Câtă energie solară are România instalată?
La începutul lui 2026 existau aproximativ 3.094 MW fotovoltaici în centrale licențiate, la care se adăugau peste 3.300 MW instalați la prosumatori.
De ce nu folosim doar energie solară și eoliană?
Pentru că aceste surse sunt variabile. Sistemul are nevoie și de producție stabilă, stocare, hidro flexibil, centrale pe gaze și interconexiuni pentru a echilibra consumul în fiecare moment.
Surse: Transelectrica – Raport anual 2025; Transelectrica – Raport trimestrul I 2026; Eurostat – electricitatea din surse regenerabile în UE în 2025; Eurostat – scăderea ponderii cărbunelui în producția de electricitate.





Discuția cititorilor
Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.
Fii primul care deschide discuția.
Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.