Un bunic, profesor, antrenor sau alt adult care însoțește un copil la ieșirea din România nu mai trebuie să aibă asupra sa certificatul de cazier judiciar în format fizic. Polițistul de frontieră verifică electronic situația însoțitorului, prin sistemul ROCRIS.
Pe scurt: dispariția cazierului pe hârtie nu înseamnă că au dispărut toate actele pentru minori. Copilul are nevoie de un document de călătorie valabil pentru ruta aleasă, iar declarația autentificată a părintelui sau a părinților rămâne necesară în multe situații. Documentul lipsă nu mai este cazierul; documentul care blochează cel mai des plecarea poate fi, în schimb, declarația parentală.
Poliția de Frontieră a reiterat regula la 14 iunie 2026, într-un comunicat despre ieșirea minorilor din țară. Nu este însă o regulă creată în vara lui 2026: schimbarea are la bază modificările aduse Legii nr. 248/2005 prin Legea nr. 329/2023 și normele actualizate prin Hotărârea Guvernului nr. 444/2024.
Acte minor ieșire din țară: ce s-a eliminat și ce rămâne
Schimbarea mută verificarea de la un certificat obținut anterior de cetățean la o verificare făcută de autoritate în momentul controlului. Cu alte cuvinte, adultul însoțitor nu mai cere și nu mai transportă un cazier cu valabilitate limitată, însă filtrul de siguranță rămâne.
| Element | Regula aplicabilă |
|---|---|
| Certificatul de cazier al adultului însoțitor | Nu mai trebuie prezentat fizic la frontieră. |
| Verificarea situației însoțitorului | Este făcută electronic de polițistul de frontieră, prin ROCRIS. |
| Documentul de călătorie al copilului | Rămâne obligatoriu și trebuie să fie valabil pentru destinație și tranzit. |
| Declarația autentificată | Rămâne necesară după caz, în funcție de însoțitor și de situația juridică a minorului. |
| Hotărâri judecătorești sau alte dovezi | Rămân necesare atunci când justifică autoritatea părintească exclusivă, decesul unui părinte, domiciliul ori reședința în străinătate sau altă excepție legală. |
Legea prevede că plecarea poate fi întreruptă atunci când condițiile legale nu sunt îndeplinite. Tot ea prevede verificarea electronică a unor condamnări sau situații relevante ale persoanei care însoțește copilul. Așadar, nu este corect nici să se spună că „a dispărut cazierul din procedură”, nici că adultul trebuie să își descarce un cazier electronic pentru a-l arăta la control: verificarea aparține polițistului de frontieră.
Pentru a completa informațiile de mai sus, poți consulta și Vacanță de iarnă în România 2026–2027: 8 destinații care chiar merită, un articol care dezvoltă un aspect direct legat de acest subiect.
Înainte de listă: stabiliți cine îl însoțește pe copil
Actele nu sunt determinate, în primul rând, de faptul că plecarea se face cu avionul, mașina, autocarul sau trenul. Punctul de plecare este relația dintre copil și persoana care călătorește cu el.
Copilul călătorește cu ambii părinți
În această situație nu este necesară declarația de acord dintre părinți. Copilul trebuie totuși să aibă propriul document de călătorie valabil. Verificați și cerințele statului de destinație, inclusiv condițiile de intrare, tranzit sau eventualele reguli ale transportatorului.
Copilul călătorește cu mama sau cu tata
Regula generală este că părintele care îl însoțește trebuie să aibă declarația autentificată a celuilalt părinte, prin care acesta își exprimă acordul pentru călătoria copilului în străinătate. Conform informațiilor publicate de Poliția de Frontieră, declarația poate fi valabilă pentru o perioadă de cel mult trei ani.
Există excepții, dar ele trebuie dovedite. De exemplu, declarația celuilalt părinte nu este cerută dacă părintele însoțitor poate demonstra că exercită singur autoritatea părintească ori că minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească. Certificatul de deces poate fi relevant dacă unul dintre părinți a murit.
Nu este prudent să se presupună că o explicație verbală la aeroport sau la punctul de trecere a frontierei va înlocui documentele. Legea nr. 248/2005, în forma consolidată, stabilește condițiile generale, iar normele de aplicare indică documentele justificative pentru situațiile speciale.
Copilul merge cu bunicul, o rudă, un profesor, un antrenor sau alt adult
Aici este necesară, în mod obișnuit, declarația autentificată a ambilor părinți sau a reprezentantului legal. Declarația trebuie să identifice copilul și persoana care îl însoțește și să exprime acordul pentru călătorie, în condițiile cerute de lege.
Acesta este scenariul în care schimbarea legată de cazier este cel mai ușor de interpretat greșit. Bunicul sau profesorul nu mai trebuie să prezinte certificatul de cazier pe hârtie, dar trebuie să aibă documentele copilului și declarația autentificată aplicabilă. O fotografie în telefon sau o copie simplă a declarației nu înlocuiește documentul prezentat în forma cerută de lege. Poliția de Frontieră a subliniat acest lucru în informarea sa din 10 iulie 2026.
Minorul are cel puțin 16 ani și călătorește singur
Un cetățean român care a împlinit 16 ani poate călători neînsoțit în străinătate, cu acordul părinților sau al reprezentantului legal, exprimat prin declarație autentificată. Aici nu există, evident, un „cazier al însoțitorului”, fiindcă nu există însoțitor adult.
Legea prevede și situații distincte pentru minorii care au domiciliul ori reședința în statul de destinație. În astfel de cazuri, este importantă dovada statutului invocat. Pentru o situație de familie complexă sau pentru o călătorie cu mai multe opriri, verificarea directă la Poliția de Frontieră înainte de plecare este o măsură rezonabilă.
Documentele care trebuie verificate înainte de plecare
O listă practică, adaptată cazului concret, ar trebui să pornească de aici:
- Documentul de călătorie al copilului: pașaport sau, unde regulile rutei permit, carte de identitate valabilă. Copilul nu poate călători doar cu certificatul de naștere.
- Declarația autentificată: a celuilalt părinte, când copilul pleacă cu un singur părinte, sau a părinților/reprezentantului legal, când copilul pleacă cu o terță persoană ori neînsoțit după 16 ani, dacă nu se aplică o excepție.
- Dovada situației speciale: după caz, certificat de deces, hotărâre judecătorească privind autoritatea părintească, act privind reprezentarea legală sau dovada domiciliului/reședinței în străinătate.
- Documente legate de scopul deplasării: pot deveni relevante în cazurile prevăzute de lege, cum ar fi tratamentul medical, studiile sau participarea la concursuri oficiale.
- Actele cerute separat de companie și de țara de destinație: acestea nu sunt stabilite de Poliția de Frontieră Română. Operatorul aerian, organizatorul taberei sau autoritățile statului de tranzit pot avea condiții proprii.
Normele metodologice ale Legii nr. 248/2005 prevăd că declarațiile se eliberează în duplicate. Pentru o declarație dată în fața unei autorități străine pot apărea cerințe de traducere legalizată și de legalizare a actului, în funcție de statul unde a fost emisă. Aceste detalii merită rezolvate înainte de ziua zborului, nu la poarta de îmbarcare.
Schengen nu a eliminat regulile pentru minori
România face parte din Spațiul Schengen, dar acest lucru nu anulează condițiile românești pentru ieșirea minorilor din țară. Legea păstrează expres aceste condiții și pentru deplasările spre statele Schengen, iar verificări nesistematice pot avea loc la frontiera internă.
Diferența este practică: nu trebuie confundată absența unui control sistematic cu absența obligației de a avea actele corecte. O familie care se îndreaptă spre Grecia, Italia, Franța sau Spania trebuie să pregătească documentele copilului la fel de atent ca pentru o destinație din afara Schengen.
Două verificări care țin de călătorie, nu de declarația parentală
Înainte de plecare, părintele sau organizatorul trebuie să separe condițiile românești de ieșire din țară de cerințele comerciale și de intrare în alte state. Compania aeriană poate solicita anumite documente la îmbarcare, iar un stat de destinație poate avea propriile reguli pentru minorii care intră fără ambii părinți.
Dacă itinerarul include Regatul Unit, de exemplu, trebuie verificată separat și autorizația electronică de călătorie. InfoBuz a explicat regulile ETA pentru românii care merg în Regatul Unit. Aceste obligații nu înlocuiesc și nu modifică declarația cerută la ieșirea minorului din România.
Ordinea utilă este simplă: întâi identificați persoana care însoțește copilul, apoi pregătiți declarația și eventualele dovezi ale situației speciale, verificați documentul de călătorie al minorului, iar la final consultați condițiile operatorului și ale fiecărei țări de pe traseu. Cazierul fizic al însoțitorului nu mai intră pe această listă.
Metodă: material documentat de redacția InfoBuz prin consultarea Legii nr. 248/2005 și a normelor sale metodologice, a Hotărârii Guvernului nr. 444/2024 și a informărilor Poliției de Frontieră. Informațiile prezintă regulile generale și nu înlocuiesc verificarea documentelor pentru o situație individuală sau pentru o rută internațională concretă.
Întrebări frecvente
Mai trebuie cazierul judiciar al bunicului care însoțește copilul în străinătate?
Nu mai trebuie prezentat în format fizic la controlul de frontieră. Polițistul de frontieră verifică electronic situația însoțitorului. Rămân necesare documentele copilului și, de regulă, declarația autentificată a părinților.
Este suficientă o fotografie a declarației notariale pe telefon?
Nu. Poliția de Frontieră precizează că o fotografie sau o copie a declarației nu înlocuiește documentul în forma cerută de lege. Declarația autentificată trebuie pregătită înainte de plecare.
Poate un copil să iasă din România doar cu certificatul de naștere?
Nu. Minorul are nevoie de propriul document de călătorie valabil pentru destinația și ruta sa: pașaport sau, când este acceptată pentru călătorie, carte de identitate.
Se mai aplică declarația pentru copilul care călătorește spre o țară Schengen?
Da. Apartenența României la Spațiul Schengen nu a eliminat condițiile prevăzute de Legea nr. 248/2005 pentru ieșirea minorilor din țară.
Surse consultate
- Poliția de Frontieră Română — Cazierul judiciar nu mai trebuie prezentat în format fizic la ieșirea din țară a minorilor
- Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate — forma consolidată
- Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 — forma consolidată
- Hotărârea Guvernului nr. 444/2024 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005
- Poliția de Frontieră Română — Vacanța începe cu documentele pregătite: când este necesară declarația notarială pentru minori











Discuția cititorilor
Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.
Fii primul care deschide discuția.
Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.