România pierde apă înainte de robinet, iar rețelele intră în era datelor

România pierde apă înainte de robinet, iar rețelele intră în era datelor

Rating
—/5 0 evaluări
Urmărește-ne pe Google News
Idei & Perspective7 min citire

O parte importantă din problema apei nu începe în gospodărie și nici în perioadele de secetă. Începe între stația de tratare și robinet. Comisia Europeană indică pentru România că 23% din apa tratată se pierde înainte să ajungă la consumatori. Este o cifră relevantă, dar nu trebuie citită grăbit: ea nu este automat echivalentă cu toate pierderile raportate de operatori sau cu apa care nu aduce venituri.

Pe scurt: România are nevoie simultan de rețele extinse, conducte reparate și date mai bune despre ce se întâmplă în infrastructură. Senzorii, contoarele cu citire la distanță și platformele de date pot ajuta la localizarea problemelor. Nu pot înlocui însă lucrările fizice, echipele de intervenție și o metodă unitară prin care operatorii să măsoare aceeași realitate.

Pierderi de apă în România: de ce două procente pot spune lucruri diferite

În discuția despre apă apar frecvent indicatori cu nume apropiate, dar cu sensuri diferite. Dacă sunt puși unul lângă altul fără explicații, pot părea fie contradictorii, fie confirmări ale aceleiași probleme. Nu sunt nici una, nici alta.

IndicatorCe poate includeCe nu dovedește singur
Apă tratată pierdută înainte de robinetApă care nu ajunge la utilizator prin sistemul de distribuțieCât provine strict din fisuri, cât din măsurare sau din evidențe incomplete
Apă care nu aduce venituriScurgeri fizice, consum necontorizat, contoare inexacte, branșamente neînregistrate ori utilizări neautorizateCă întregul volum este apă scursă în sol
Populație conectată la rețeaAccesul locuitorilor la serviciul public de alimentareEficiența conductelor sau continuitatea efectivă a furnizării

În analiza economică dedicată României, OECD estimează că peste 565 de milioane de metri cubi de apă potabilă se pierd anual prin rețelele publice de distribuție și arată că aproape jumătate din volum este încadrat la categoria mai largă a apei care nu aduce venituri. Aceasta nu trebuie tradusă direct prin „jumătate din apă se scurge din țevi”. Categoria include și pierderi comerciale sau de evidență.

Pentru mai multe informații despre ANRSC, poți consulta și Aproape jumătate din apa produsă nu aduce venituri: ce ascunde cifra de 44% din rețelele României, unde găsești detalii complementare despre acest subiect.

Distincția are o consecință practică. O țeavă spartă cere localizare și reparație. Un contor imprecis cere verificare, înlocuire sau recalibrare. Un branșament care nu apare corect în evidențe cere control administrativ. Toate afectează bilanțul operatorului, dar nu au aceeași cauză și nu cer aceeași investiție.

Datele sunt infrastructură înainte ca rețeaua să devină „inteligentă”

O rețea de apă devine mai ușor de administrat atunci când operatorul poate compara volumul introdus într-o zonă cu volumul măsurat la consumatori, presiunea din sectoare și alertele venite din teren. Asta presupune contoare de sector, senzori de presiune sau debit, sisteme de detectare a zgomotelor produse de avarii și o bază de date în care informațiile pot fi legate între ele.

Dar prima întrebare rămâne mai puțin spectaculoasă: sunt datele calculate la fel, cu aceleași definiții și la aceleași intervale? Fără acest minim comun, un clasament între operatori poate compara metode diferite, nu performanțe diferite.

ANRSC a publicat raportul privind starea sectorului pentru anul 2024 și derulează un proiect, cu sprijinul Băncii Mondiale, pentru îmbunătățirea măsurării pierderilor, o metodologie unitară și un plan național de reducere a lor. Existența acestui demers, prezentată de ANRSC, este importantă tocmai fiindcă o cifră națională simplă nu poate substitui un sistem comparabil de date pe operatori și sectoare de rețea.

În acest sens, digitalizarea nu înseamnă doar a pune mai multe dispozitive în teren. Înseamnă ca datele din stații, conducte, contoare și intervenții să poată răspunde unor întrebări operaționale: unde intră apa, unde apare abaterea, cât de repede este verificată alerta și ce volum se recuperează după lucrare.

Ce pregătește Uniunea Europeană și ce nu este încă obligatoriu

La 9 noiembrie 2026, Comisia Europeană a discutat un plan de acțiune pentru digitalizarea sectorului european al apei. Potrivit anunțului Comisiei, proiectul urmărește să abordeze fragmentarea datelor, lipsa interoperabilității, deficitul de competențe digitale și reguli de achiziții considerate depășite. Sunt avute în vedere inclusiv contoarele inteligente și infrastructura de date.

Planul era estimat pentru adoptare în prima jumătate a anului 2027. Asta contează pentru formularea corectă a subiectului: în noiembrie 2026 nu era încă o obligație europeană finalizată, cu termene și finanțări certe pentru fiecare operator din România.

Direcția europeană este totuși relevantă. Datele incompatibile dintre sisteme pot face dificilă atât gestionarea avariilor, cât și justificarea investițiilor. Un operator care nu poate separa consistent apa scursă de apa nemăsurată poate investi în tehnologie fără să poată demonstra clar rezultatul.

De la alarmă la reparație: ce poate face tehnologia în teren

Un logger acustic ascultă vibrațiile și zgomotele asociate unei posibile scurgeri. Dacă semnalul este analizat împreună cu date despre presiune, debit și poziția conductei, echipa poate restrânge zona care trebuie verificată. Avantajul nu este că dispozitivul repară conducta, ci că reduce timpul petrecut căutând problema.

La Buzău, Compania de Apă a comunicat, într-un material transmis de AGERPRES, că folosirea loggerilor acustici a fost urmată de o reducere de 13% a pierderilor și că țintește 20% până în 2030. Cifra trebuie păstrată în limitele ei: este un rezultat raportat de operator, nu o evaluare independentă publicată a perioadei de comparație, a metodologiei sau a costului net al programului. Ca exemplu, arată însă traseul util al digitalizării: semnal, verificare, intervenție și măsurarea rezultatului.

Acest traseu nu este uniform în toată țara. Într-un oraș dens, monitorizarea pe sectoare poate localiza mai repede anomaliile într-o rețea relativ compactă. În sisteme lungi, cu localități dispersate, costurile conectivității și ale întreținerii pot fi mai mari, iar echipele pot ajunge mai greu la avarie. Comparația corectă trebuie să țină cont de lungimea rețelei, presiune, numărul branșamentelor, relieful și vârsta infrastructurii.

Factura nu se calculează automat din procentul de pierderi

Este tentant să concluzionăm că orice reducere a pierderilor va coborî imediat factura. Nu există o regulă generală de acest fel. Un operator poate economisi apă tratată și energie de pompare, dar poate avea în același timp costuri cu reabilitarea, echipamentele, comunicațiile, securitatea cibernetică și personalul tehnic.

Efectul asupra tarifului depinde de regulile de reglementare, de finanțarea investițiilor și de decizia de a transfera economiile în tarif, în lucrări noi sau în ambele. Pentru gospodării, promisiunea verificabilă nu este un anumit procent de reducere a facturii, ci un serviciu mai predictibil: mai puține avarii, intervenții mai rapide, măsurare corectă și capacitatea operatorului de a planifica lucrările înainte de o defecțiune majoră.

Legătura cu energia merită de asemenea urmărită fără simplificări. Apa este tratată și pompată înainte de a intra în distribuție; când volumul tratat se pierde, se consumă și energie fără ca serviciul să ajungă la utilizator. Acest principiu nu permite însă calcularea unui cost național al energiei pierdute fără date comparabile despre consumul fiecărui sistem.

Patru întrebări pentru orice promisiune despre o rețea de apă inteligentă

  • Ce indicator se reduce? Pierderile fizice, apa care nu aduce venituri, consumul necontorizat sau timpul de intervenție sunt indicatori diferiți.
  • Care este baza de comparație? Contează perioada, volumul introdus în rețea, zona monitorizată și schimbările de metodologie.
  • Cine intervine după alertă? O alarmă fără echipă, piese și procedură de verificare nu produce automat apă recuperată.
  • Cine suportă costul și cum este verificat rezultatul? Achiziția, conectivitatea, mentenanța, securitatea și evaluarea trebuie făcute vizibile, nu ascunse într-o promisiune tehnologică.

România nu trebuie să aleagă între extinderea rețelelor și reducerea pierderilor: sunt două obiective distincte care concurează pentru aceleași resurse. Iar digitalizarea nu le înlocuiește pe niciuna. Valoarea ei apare când ajută operatorul să decidă ce conductă repară prima, ce contor verifică, unde trimite echipa și cum demonstrează public rezultatul. Înainte de o rețea inteligentă, este nevoie de un bilanț al apei pe care toți să îl poată înțelege și compara.

Discuția se leagă și de investițiile în tratarea apelor uzate: analiza InfoBuz despre cele trei facturi ale epurării arată de ce rețelele, tratarea și finanțarea trebuie privite împreună, fără a presupune că o singură tehnologie poate rezolva întregul serviciu public.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă „apă care nu aduce venituri”?

Este un indicator mai larg decât apa scursă fizic prin conducte. Poate include pierderi reale, consum necontorizat, erori ale contoarelor, branșamente înregistrate incomplet sau utilizări neautorizate.

Poate un contor inteligent să repare o pierdere de apă?

Nu. Contorul poate oferi date mai rapide și mai precise despre consum sau anomalii. Reducerea reală a pierderii depinde de verificarea alertei, localizare, echipe de intervenție și reparația efectivă.

Va reduce digitalizarea automat factura la apă?

Nu automat. O reducere a pierderilor poate diminua unele costuri de operare, dar efectul asupra tarifului depinde de investiții, finanțare, reglementare și deciziile operatorului.

Surse consultate

Etichete: ANRSCapă potabilăComisia Europeanăcontoare inteligentedigitalizareinfrastructură de apăpierderi de apă
Distribuie articolul
COMUNITATEA INFOBUZ

Discuția cititorilor

Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.

0 comentarii

Fii primul care deschide discuția.

Lasă un comentariu

Adresa de email este vizibilă doar administratorilor și nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.