În 2024, 44% din apa raportată de grupul de operatori analizat de ANRSC a fost „apă care nu aduce venituri”. Este o proporție care explică de ce discuția despre conducte vechi, avarii și investiții revine constant în orașele României. Dar procentul nu poate fi tradus corect prin formula simplă „44% din apa potabilă se pierde în pământ”.
În limbajul tehnic, apa nefacturată include într-adevăr scurgerile fizice din conducte, rezervoare și branșamente. Include însă și apă consumată legal, dar nefacturată, erori ale contoarelor, consumuri neautorizate și diferențe de evidență. Iar această distincție schimbă atât diagnosticul, cât și discuția despre costul suportat de utilizatori.
Pe scurt: România are un nivel ridicat raportat de apă care nu aduce venituri, dar datele publice disponibile nu permit separarea, la scară națională, a volumului care se scurge fizic de toate celelalte componente ale indicatorului.
Ce măsoară, de fapt, apa nefacturată în România
Raportul de performanță pentru 2024 al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice indică 44% pentru indicatorul „apa care nu aduce venituri”, în grupul de operatori analizat. Raportul arată o diferență mare între categorii: 50% la operatorii regionali majori și 27% la operatorii municipali mari.
Cifra se referă la operatorii incluși în analiza de benchmarking a ANRSC. Nu este, în această formă, o măsurare directă și uniformă a fiecărui litru distribuit de toate sistemele de apă din România.
În metodologia utilizată frecvent la nivel internațional, inclusiv în documentația Băncii Mondiale, apa care nu aduce venituri este diferența dintre apa introdusă în sistem și consumul autorizat facturat. Ea poate avea trei componente:
- consum autorizat nefacturat — de exemplu, anumite consumuri tehnologice, spălări de conducte, intervenții ori utilizări publice permise;
- pierderi aparente — erori de contorizare, consum neautorizat sau imperfecțiuni în evidențe;
- pierderi reale — scurgeri din conducte, rezervoare și branșamente, până la punctul de contorizare.
Doar ultima categorie descrie, propriu-zis, apa care iese din rețea înainte de a putea fi folosită sau măsurată de client. O conductă spartă poate fi deci o parte importantă a problemei, dar nu este singura explicație posibilă pentru un NRW ridicat.
De ce procentul de 44% nu se poate transforma într-o factură a risipei
Raportul ANRSC indică pentru 2024 o factură medie lunară de 74 de lei pe gospodărie în grupul analizat. Ar fi tentant să se spună că 44% din această sumă reprezintă apă pierdută. Ar fi însă un calcul greșit.
Factura acoperă, în proporții care diferă de la operator la operator, captarea, tratarea, energia pentru pompare, transportul, distribuția, colectarea și epurarea apei uzate, personalul, mentenanța, investițiile și alte obligații contractuale sau locale. Mai mult, procentul de apă nefacturată nu arată cât a costat producerea volumului respectiv și nici ce parte din acel cost a fost acceptată în tarif.
Legislația românească tratează separat pierderile care pot fi luate în calcul în fundamentarea prețului. Metodologia tarifară publicată în Portalul Legislativ prevede că pierderile justificate se aprobă anual, pe baza balanței apei, pentru fiecare sistem de alimentare. Dacă pierderile totale depășesc 20%, sunt prevăzute măsurători de debite și presiuni pe tronsoane sau secțiuni de control.
Așadar, indicatorul de benchmarking publicat de ANRSC și pierderile acceptate în construcția tarifului sunt legate, dar nu sunt automat același lucru. Nu există, în documentele consultate, o formulă publică simplă prin care fiecare gospodărie să poată afla „câți lei din factură merg pe apa pierdută”.
Apă nefacturată România: aceeași etichetă, date care nu spun exact același lucru
O comparație corectă între operatori cere mai mult decât alăturarea unor procente. Trebuie verificat anul, aria servită, punctul din sistem la care se măsoară volumul, formula folosită și separarea componentelor. Documentele publice ale unor operatori arată tocmai această dificultate.
| Sursa / aria | An | Indicator publicat | Ce poate fi spus sigur | Limită de comparare |
|---|---|---|---|---|
| ANRSC, grupul analizat | 2024 | 44% apă care nu aduce venituri | Indicator agregat pentru operatorii incluși în benchmarking; 50% la regionali majori și 27% la municipali mari. | Nu publică în același tabel național o descompunere completă și uniformă între pierderi reale, aparente și consum autorizat nefacturat. |
| Apa Canal Galați | 2024 | 45,07% NRW; grad de valorificare 54,93% | Operatorul raportează doi indicatori complementari pentru propria arie de operare. | Este raportare proprie; comparația cere verificarea formulei tehnice și a volumelor de bază. |
| Aquatim | 2024 | Țintă ANV de 41,1% | Raportul de sustenabilitate separă 10,4% consum tehnologic și 30,4% pierderi pe transport și distribuție. | Este o țintă raportată, nu echivalentul automat al unui rezultat NRW anual comparabil cu celelalte două valori. |
| Hidro Prahova | 2023–2025 | Valori de peste 53% relatate din audit | Curtea de Conturi a publicat pagina raportului de audit de conformitate din 2026. | Procentele și metodologia detaliată trebuie verificate direct în raportul integral înainte de o comparație numerică fermă. |
La Galați, raportul anual al Apa Canal pentru 2024 indică un NRW de 45,07% și un grad de valorificare de 54,93%. Termenii par complementari, însă ei trebuie interpretați în cadrul definițiilor operatorului, nu transformați automat într-un verdict despre starea fizică a conductelor.
La Timișoara, raportul de sustenabilitate Aquatim oferă o transparență utilă asupra componentelor urmărite: pentru ținta de 41,1% de apă care nu aduce venituri sunt menționate 10,4% consum tehnologic și 30,4% pierderi pe transport și în rețeaua de distribuție. Separarea arată de ce un singur procent ascunde mecanisme diferite. Raportul menționează, de asemenea, sectorizarea rețelei, monitorizarea debitelor și presiunilor, detectarea scurgerilor și contorizarea inteligentă drept instrumente de control.
Important: 10,4% și 30,4% nu trebuie adunate mecanic pentru a „corecta” ținta de 41,1%. Documentul trebuie citit în definițiile și rotunjirile sale, iar cifra de 41,1% rămâne cea comunicată de operator.
Un audit local poate semnala o problemă gravă, dar nu descrie întreaga țară
Pagina Curții de Conturi pentru raportul de audit privind Hidro Prahova confirmă publicarea, la 16 septembrie 2026, a unui document datat 28 august 2026. Relatări locale bazate pe audit au indicat valori de peste 53% în anii 2023, 2024 și 2025.
Cazul este relevant ca avertisment privind dimensiunea pe care o poate avea problema într-o arie regională. Nu demonstrează însă că România „pierde 53%” din apă și nici nu arată, fără balanța apei detaliată, ce pondere reprezintă scurgerile fizice față de măsurarea imperfectă, consumurile nefacturate sau alte diferențe contabile. Fișierul integral al auditului trebuie consultat înainte ca procentele exacte și cauzele să fie citate ca detalii tehnice definitive.
Pentru a completa informațiile de mai sus, poți consulta și Marea Neagră are maree, dar vântul le ascunde: de ce litoralul românesc nu seamănă cu Atlanticul, un articol care dezvoltă un aspect direct legat de acest subiect.
Lucrările repetate nu sunt singurul instrument împotriva pierderilor
Înlocuirea conductelor este necesară în multe rețele, dar nu rezolvă singură diferența dintre apa produsă și apa facturată. O rețea poate avea pierderi greu de localizat, presiune prea mare pe anumite tronsoane, branșamente cu probleme, contoare îmbătrânite sau sectoare în care debitele nu sunt măsurate suficient de precis.
De aceea, un program serios de reducere a pierderilor combină de regulă reabilitarea fizică cu împărțirea rețelei în zone măsurabile, supravegherea presiunii, căutarea activă a scurgerilor, verificarea contoarelor și actualizarea balanței apei. Kilometrii de conductă reabilitată măsoară efortul investițional; ei nu dovedesc, singuri, că indicatorul de apă nefacturată a coborât.
O evaluare credibilă ar trebui să compare aceeași arie tehnică înainte și după punerea în funcțiune a lucrărilor, cu aceeași formulă de calcul. Altfel, schimbarea poate proveni și din extinderea ariei deservite, din modificarea consumului, dintr-o contorizare mai bună sau din schimbarea modului de raportare.
Ce poate verifica un utilizator la operatorul local
Un consumator nu poate identifica din factură pierderile din rețeaua orașului, însă poate căuta documente care arată dacă operatorul descrie problema suficient de precis. Cele mai utile sunt raportul anual, strategia sau planul de afaceri, documentele de ajustare a tarifului și hotărârile autorităților locale sau județene care aprobă investițiile.
- Este publicat volumul de apă introdus în sistem și cel facturat, pentru același an?
- Operatorul separă pierderile reale, pierderile aparente și consumul autorizat nefacturat?
- Există o balanță a apei pe localități ori zone de presiune, nu doar o medie pe întregul județ?
- Sunt explicate rezultatele după investiții prin serii comparabile, nu numai prin numărul de kilometri reabilitați?
- Sunt precizate metodele de măsurare și limitele datelor?
Aceste întrebări contează inclusiv pentru serviciul de zi cu zi. O scurgere mare și persistentă poate însemna costuri suplimentare de tratare și pompare, presiune instabilă, intervenții mai dese și vulnerabilitate mai mare la avarii. Dar transparența măsurării este la fel de importantă ca reparația: fără ea, nu se poate stabili dacă o lucrare a redus cu adevărat pierderile sau doar a schimbat cifra raportată.
Verdictul susținut de date este, așadar, mai nuanțat decât formula „apa dispare înainte de robinet”. Indicatorul de 44% arată o diferență mare între apa introdusă în sistem și cea care produce venituri. Pentru a afla cât din acea diferență se pierde efectiv prin conducte — și ce rezultate aduc investițiile — operatorii și reglementatorul trebuie să publice balanțe ale apei comparabile, cu definiții și volume verificabile.
Întrebări frecvente
Înseamnă 44% apă nefacturată că 44% din apă se scurge din conducte?
Nu. Indicatorul poate include pierderi reale din conducte, dar și consum autorizat nefacturat, erori de contorizare, consum neautorizat sau diferențe de evidență. Datele publice consultate nu permit separarea uniformă a acestor componente la nivel național.
Pot calcula cât plătesc pentru apa pierdută înmulțind factura cu procentul de 44%?
Nu. Tariful include mai multe costuri ale serviciului de apă și canalizare, iar apa nefacturată nu este identică cu pierderea fizică. Ar fi necesare balanța apei, costurile recunoscute în tarif și structura de cost a operatorului local.
De ce pot avea doi operatori procente diferite fără ca unul să fie automat mai eficient?
Procentele pot reflecta lungimea și densitatea rețelei, ponderea localităților rurale, calitatea contoarelor, consumul tehnologic, aria de operare și formula de raportare. O comparație validă necesită aceeași perioadă, aceeași definiție și aceleași volume de bază.
Surse consultate
- ANRSC – Raport de analiză a performanței operatorilor de apă și apă uzată din România și a efectelor reglementării economice, 2024
- Aquatim – Raport de sustenabilitate 2024
- Apa Canal Galați – Raport anual 2024
- Portal Legislativ – Metodologia privind stabilirea, ajustarea sau modificarea prețurilor și tarifelor pentru serviciile de apă
- Curtea de Conturi a României – Raport audit de conformitate nr. 58796/28.08.2026, SC Hidro Prahova SA











Discuția cititorilor
Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.
Fii primul care deschide discuția.
Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.