România are trei facturi de epurare. Pentru micropoluanți, planul public încă lipsește

România are trei facturi de epurare. Pentru micropoluanți, planul public încă lipsește

Rating
—/5 0 evaluări
Urmărește-ne pe Google News
Idei & Perspective8 min citire

România nu are o singură factură de epurare, ci trei. Prima este factura restantă pentru colectare și tratare convențională. A doua este factura pentru reducerea azotului și fosforului. A treia, încă fără un contur public complet, privește micropoluanții — inclusiv reziduuri de medicamente și substanțe din cosmetice — care cer o treaptă suplimentară de tratare.

Aici se află miza reală a noii directive europene: nu într-un procent izolat și nici într-o promisiune despre factura la apă, ci în capacitatea statului de a nu amesteca aceste trei dosare. Directiva (UE) 2024/3019 introduce treptat epurarea cuaternară și, în forma sa actuală, cere ca producătorii vizați de medicamente de uz uman și cosmetice să acopere cel puțin 80% din costurile integrale ale acestei componente. Dar exact regula de finanțare este contestată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. eur-lex.europa.eu

La 28 septembrie 2026, dosarul C-193/25, Polonia/Parlamentul și Consiliul, figurează ca pendinte. Avocata generală Juliane Kokott a propus, la 3 septembrie 2026, anularea articolului 9 alineatul (1) litera (a) și a anexei III din directivă. Este o recomandare juridică, nu o hotărâre: directiva nu a fost anulată, iar obligațiile ei nu sunt suspendate prin simpla existență a opiniei. infocuria.curia.europa.eu

Harta corectă: trei dosare, patru documente lipsă

DosarCe trebuie rezolvatCine suportă costul acum sau posibilDocumentul public decisiv
Colectare și epurare de bazăRețele, racordare, epurare secundară și conformarea restantă cu regulile vechi.Bugete locale, operatori, fonduri europene și naționale, tarife în limitele reglementării.Lista investițiilor restante, cu stadiu, finanțare și termen de punere în funcțiune.
NutriențiReducerea azotului și fosforului prin epurare mai riguroasă, acolo unde este necesar.În principal programele de investiții existente și operatorii, în funcție de proiect.Inventarul stațiilor care au sau nu au treaptă terțiară funcțională și planul de remediere.
MicropoluanțiTratare cuaternară, selectată etapizat după dimensiunea stației, risc și calendar european.În forma actuală a directivei: minimum 80% prin REP pentru producătorii vizați; restul și costurile neeligibile trebuie clarificate național.Lista stațiilor eligibile, metodologia costurilor și schema REP.

Acest tabel este mai important decât orice slogan despre „poluatorul plătește”. Fără separarea lui, există două riscuri concrete: bani destinați micropoluanților pot fi confundați cu lucrări restante de canalizare sau de reducere a nutrienților; iar tarifele, contribuțiile industriei și finanțările publice pot ajunge să acopere de două ori aceeași investiție.

O stație care elimină nutrienți nu devine automat pregătită pentru micropoluanți

Treapta secundară reduce în principal poluarea organică biodegradabilă. Treapta terțiară urmărește mai ales nutrienți precum azotul și fosforul. Treapta cuaternară adaugă procese destinate eliminării unui spectru larg de micropoluanți. Sunt probleme diferite, măsurate diferit și cu echipamente diferite.

Directiva stabilește pentru tratamentul cuaternar o reducere medie de cel puțin 80% pentru un grup definit de substanțe-indicatori, în condițiile metodologice din anexa I. Nu promite eliminarea fiecărei molecule din orice apă uzată și nici nu stabilește un standard direct pentru apa potabilă. Apa uzată tratată, corpul de apă receptor și apa de la robinet sunt sisteme diferite, cu monitorizări și reguli diferite. eur-lex.europa.eu

În practică, soluțiile discutate la nivel european includ ozonarea și procesele cu carbon activ. Alegerea nu este interschimbabilă: schimbă investiția inițială, consumul de energie, necesarul de consumabile, analizele de laborator și gestionarea reziduurilor. De aceea, costul tratării micropoluanților nu poate fi dedus dintr-un procent și nici din simpla existență a unei stații terțiare. publications.jrc.ec.europa.eu

Costul real: mai mult decât un filtru și mai mult decât 80%

O metodologie națională credibilă ar trebui să despartă cel puțin șapte categorii de cost:

  • CAPEX: proiectare, echipamente, construcții, integrarea în stația existentă și punere în funcțiune;
  • energie: consumul suplimentar al proceselor avansate;
  • reactivi și consumabile: inclusiv materiale filtrante sau adsorbanți, în funcție de tehnologia aleasă;
  • analize și monitorizare: prelevare, laborator, validarea rezultatelor și raportare;
  • reziduuri: tratarea, regenerarea, valorificarea sau eliminarea fluxurilor rezultate;
  • operare și mentenanță: personal calificat, piese, automatizare și continuitatea funcționării;
  • administrarea REP: registrul producătorilor, declarații, verificări, calculul contribuțiilor, control și transferul banilor către investiții eligibile.

Articolul 9 din directivă vorbește despre costuri integrale legate de respectarea cerințelor de tratament cuaternar, inclusiv investiții, exploatare, monitorizare și administrarea schemei. Dar directiva nu calculează factura unei gospodării din România și nu decide, pentru fiecare oraș, cât va rămâne în tarif, cât va veni din fonduri publice și cât va fi acoperit prin contribuțiile producătorilor. Pentru asta este necesar un model românesc, public și verificabil. eur-lex.europa.eu

Ce se judecă la Luxemburg — și ce nu

Acțiunea Poloniei nu este un proces despre existența micropoluanților și nici despre desființarea automată a tratamentului cuaternar. Polonia cere anularea regulii care leagă răspunderea extinsă a producătorilor de medicamente și cosmetice de finanțarea acestei tratări, susținând că alegerea sectoarelor nu respectă suficient principiul „poluatorul plătește”, egalitatea de tratament și proporționalitatea. juris.curia.europa.eu

Avocata generală a apreciat că instituțiile europene nu au justificat suficient, în procedura legislativă și în litigiu, atribuirea acestei ponderi de cost producătorilor din cele două sectoare și a propus anularea articolului 9 alineatul (1) litera (a) și a anexei III. Ea a precizat totodată că o asemenea anulare parțială nu ar modifica, în opinia sa, cerințele tehnice de tratare a apelor uzate. Aceasta este însă analiza avocatei generale, nu verdictul Curții. juris.curia.europa.eu

Două scenarii trebuie pregătite în paralel.

  • Dacă regula actuală rămâne: România trebuie să pună în funcțiune o REP care identifică producătorii, aplică excepțiile prevăzute de directivă, calculează contribuțiile diferențiate și decontează doar costurile eligibile ale tratării cuaternare.
  • Dacă Curtea urmează recomandarea de anulare: obligația tehnică de a pregăti tratarea micropoluanților nu dispare automat, dar sursa de finanțare devine incertă până la o intervenție legislativă europeană sau la o soluție națională compatibilă cu dreptul UE.

În ambele scenarii, România nu are motiv să amâne inventarul stațiilor, analiza tehnică sau separarea costurilor. Ceea ce nu poate face responsabil este să prezinte astăzi contribuția de 80% drept bani siguri pentru proiecte care nu au încă o delimitare publică.

Pentru a completa informațiile de mai sus, poți consulta și Prosumatorii nu primesc încă automat bani pe alte facturi: ce stabilește proiectul ANRE pentru decontarea multi-loc, un articol care dezvoltă un aspect direct legat de acest subiect.

Restanțele vechi schimbă ordinea investițiilor

La 14 noiembrie 2024, Comisia Europeană a decis să trimită România la CJUE pentru aplicarea incompletă a vechii directive privind apele uzate urbane. Comisia a indicat atunci 150 de aglomerări mari neconforme privind colectarea, 154 în care apele uzate colectate nu erau epurate corespunzător și 155 fără epurare mai riguroasă înainte de evacuarea în zone sensibile. Aceste cifre nu măsoară nevoia de tratament pentru micropoluanți; ele arată, însă, cât de mult din agenda de investiții rămâne ocupată de obligațiile de bază. romania.representation.ec.europa.eu

Datele naționale trebuie citite cu aceeași grijă. Sinteza publicată de Administrația Națională „Apele Române” arată că, în 2023, erau identificate 181 de aglomerări de peste 10.000 locuitori-echivalenți pentru care erau necesare măsuri de asigurare a epurării avansate. Dintre cele 206 stații care deserveau aceste aglomerări, 162 realizau epurare avansată/terțiară pentru îndepărtarea nutrienților. Nu este o listă de stații obligate la tratament cuaternar. Este, în schimb, un semnal despre lucrările și capacitatea operațională care trebuie evaluate înainte de a adăuga o treaptă nouă. rowater.ro

Există deja instrumente publice pentru infrastructura existentă: portalul „Ape Uzate Urbane” publică registre pentru aglomerări, sisteme de canalizare, stații și puncte de deversare și indică Planul Național de Investiții în sectorul apă/apă uzată, aprobat prin Memorandumul Guvernului nr. 25450 din 24 iulie 2024. În registrele și documentele publice consultate pentru acest material nu a fost identificată o listă națională finală a stațiilor selectate pentru tratament cuaternar, nici o metodologie publică completă de separare a costurilor și de administrare a REP. Aceasta nu demonstrează că documentele nu există în lucru; demonstrează că ele nu sunt încă ușor verificabile de public. epurare-ape-uzate-urbane.rowater.ro

Scorecardul care ar face planul verificabil

Înainte de termenul general de transpunere, 31 iulie 2027, România ar trebui să poată publica patru documente simple în formă, dar decisive în conținut:

  1. Lista etapizată a stațiilor: ce aglomerări și ce instalații intră în evaluare, după ce criterii, cu ce termen și cu ce risc de mediu identificat.
  2. Metodologia de eligibilitate și separare a costurilor: ce cheltuieli țin de micropoluanți și ce cheltuieli rămân lucrări restante de colectare, tratare secundară sau nutrienți.
  3. Harta finanțărilor: pentru fiecare proiect, sursa banilor, contribuția locală, finanțările europene ori naționale deja aprobate și regula care împiedică dubla finanțare.
  4. Regulile REP: cine se înregistrează, cum se declară produsele, cum se aplică eco-modularea și excepțiile, cine verifică datele, cine colectează contribuțiile și după ce reguli sunt plătiți operatorii sau investițiile eligibile.

Acesta este testul administrativ real. Nu numărul de comunicate și nici estimările generale despre industrie. Fără aceste documente, nimeni nu poate calcula onest cât va costa o stație, cât va fi acoperit de producători, ce parte rămâne în sarcina altor surse și dacă un proiect nou rezolvă micropoluanți sau acoperă o restanță mai veche.

Verdict: România poate pregăti epurarea cuaternară înainte ca CJUE să dea soluția finală. Dar nu poate pretinde că are un plan financiar credibil fără lista stațiilor, metodologia costurilor, traseul banilor și guvernanța REP. Până la publicarea lor, orice promisiune despre factura la apă, contribuția industriei sau numărul de instalații rămâne o estimare politică, nu un plan de implementare.

Întrebări frecvente

A fost anulată regula prin care producătorii ar acoperi minimum 80% din costurile tratamentului cuaternar?

Nu. La 28 septembrie 2026, cauza C-193/25 este încă pendinte. Avocata generală a propus anularea articolului 9 alineatul (1) litera (a) și a anexei III, dar opinia ei nu este o hotărâre a Curții și nu anulează singură directiva.

Cele 181 de aglomerări din datele Apele Române vor avea tratament pentru reziduuri de medicamente?

Nu se poate trage această concluzie. Cifra se referă la necesarul de măsuri de epurare avansată, în principal pentru nutrienți. Selectarea instalațiilor pentru tratament cuaternar trebuie făcută separat, potrivit criteriilor și calendarului noii directive.

Înseamnă tratamentul cuaternar că apa de la robinet va fi verificată după aceleași reguli?

Nu. Directiva discutată reglementează tratarea apelor uzate. Apa potabilă este monitorizată în baza unui cadru distinct. Nu se poate deduce calitatea apei de la robinet într-o localitate din simpla discuție despre micropoluanți în apele uzate.

Surse consultate

Etichete: ape uzateCJUEcosmeticeDirectiva UE 2024/3019epurare cuaternarăfinanțare REPmedicamentemicropoluanți
Distribuie articolul
COMUNITATEA INFOBUZ

Discuția cititorilor

Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.

0 comentarii

Fii primul care deschide discuția.

Lasă un comentariu

Adresa de email este vizibilă doar administratorilor și nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.