În România, screeningul neonatal reglementat în prezent urmărește fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital și fibroza chistică. Extinderea anunțată la 22 de biomarkeri este însă o țintă de acoperire națională pentru 2027, prevăzută în programul de guvernare prezentat în octombrie 2026. Pentru o familie care pleacă din maternitate, distincția este importantă: anunțul, registrul și testarea efectivă în fiecare unitate sunt etape diferite.
Pe scurt: testul din călcâi este un screening, adică o metodă de a identifica rapid copiii care ar putea avea nevoie de investigații suplimentare. Un rezultat modificat sau suspect nu stabilește singur un diagnostic. Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului (INSMC) arată că nou-născuții cu rezultate modificate sunt rechemați pentru testare ulterioară.
Screening neonatal extins: ce este confirmat la nivel național
Normele tehnice ale Programului național de sănătate a femeii și copilului consultate pe Portalul Legislativ descriu screeningul neonatal pentru trei afecțiuni: fenilcetonurie, hipotiroidism congenital și fibroză chistică. Același cadru prevede etapele de recoltare, transport al probelor, efectuare a testelor și confirmare pentru intervențiile incluse în program.
Aceste trei afecțiuni nu trebuie confundate cu alte verificări care pot avea loc la naștere sau în perioada neonatală, precum screeningul auditiv ori evaluarea pentru retinopatia de prematuritate. Sunt intervenții distincte, cu scopuri și trasee clinice diferite.
La 27 februarie 2026 a fost anunțată lansarea Registrului Național de Screening Neonatal. Relatarea AGERPRES despre declarațiile făcute la eveniment arată că funcționarea completă a registrului era condiționată atunci de buget, de o hotărâre de guvern și de ajustări tehnice necesare interoperabilității. Lansarea publică a unui registru nu demonstrează, de una singură, conectarea tuturor maternităților, laboratoarelor și centrelor de confirmare într-un flux uniform.
| Ce se afirmă | Ce arată documentele consultate | Ce nu se poate deduce încă |
|---|---|---|
| Programul neonatal existent | Normele descriu screening pentru fenilcetonurie, hipotiroidism congenital și fibroză chistică. | Că un panel mai larg este deja disponibil în fiecare maternitate. |
| Registrul național | A fost lansat public în februarie 2026. | Că este complet interoperabil și funcțional în toată țara. |
| Extinderea la 22 de biomarkeri | Este menționată în programul de guvernare ca obiectiv, cu acoperire națională în 2027. | Că toți nou-născuții sunt deja testați pentru 22 de boli sau biomarkeri. |
| Bugetul pentru 2026 | Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1.091/2026 alocă 17,128 milioane de lei Programului național de sănătate a femeii și copilului. | Ce sumă exactă revine unui eventual panel extins, deoarece tabelul public nu îl separă nominal. |
De ce cifra „22” trebuie citită cu prudență
Programul de guvernare relatat de AGERPRES la 15 octombrie 2026 vorbește despre extinderea screeningului la 22 de biomarkeri pentru aproximativ 140.000 de nou-născuți anual și despre acoperire națională în 2027. Este o direcție de politică publică și un calendar propus.
Pentru mai multe informații despre nou-născuți, poți consulta și Căldura extremă devine un risc medical distinct pentru sarcină și nou-născuți, unde găsești detalii complementare despre acest subiect.
În documentele oficiale publice consultate pentru acest articol nu a fost identificat un act normativ final care să enumere panelul de 22, să precizeze dacă este vorba despre boli, biomarkeri sau algoritmi de testare și să stabilească data de la care acesta devine obligatoriu și finanțat la nivelul tuturor maternităților. De aceea, formularea corectă este că extinderea este anunțată și planificată, nu că este deja realizată uniform în România.
Există totuși experiență de pilot. Documentul de poziție privind proiectul METABOMS menționează 19.680 de probe analizate în 56 de maternități din 11 județe, în perioada 2023–2024. Acesta arată atât fezabilitatea unui screening mai amplu, cât și probleme practice: probe recoltate necorespunzător, date incomplete, codificare neuniformă și întârzieri de transport. Un pilot nu poate fi echivalat cu un program național operațional, dar explică de ce infrastructura dintre maternitate și tratament contează la fel de mult ca numărul de teste.
Traseul probei: de la călcâi la confirmare
INSMC descrie recoltarea câtorva picături de sânge din călcâiul nou-născutului pe o hârtie specială de filtru. Proba este trimisă la laborator, unde este analizată pentru afecțiunile incluse în panelul utilizat. Părinții nu trebuie să interpreteze singuri absența unei vești ca pe un rezultat medical detaliat; este util să întrebe în maternitate cum și de către cine sunt comunicate rezultatele.
- Recoltarea: personalul medical ia proba de sânge capilar și completează datele necesare identificării ei.
- Transportul și analiza: proba ajunge la laboratorul desemnat. Calitatea probei și rapiditatea transportului pot influența necesitatea unei repetări.
- Rezultatul de screening: un rezultat în limitele testului reduce probabilitatea afecțiunii urmărite, dar nu transformă testul într-o garanție generală că nou-născutul nu are nicio boală.
- Rezultat modificat: copilul poate fi rechemat pentru o probă nouă sau pentru investigații de confirmare. Screeningul semnalează o suspiciune care trebuie verificată.
- Confirmarea și îngrijirea: diagnosticul se stabilește prin evaluarea de specialitate și teste specifice. Dacă se confirmă o afecțiune, echipa medicală stabilește monitorizarea și tratamentul potrivit.
Acest lanț este motivul pentru care un rezultat suspect trebuie tratat rapid, dar fără panică. Rezultatele pozitive la screening pot necesita infirmare prin teste suplimentare; ele nu sunt echivalente cu diagnosticul final.
Ce înseamnă un rezultat suspect pentru familie
O chemare la retestare poate apărea fiindcă rezultatul inițial trebuie clarificat, dar și dacă proba a fost insuficientă, deteriorată sau recoltată într-un context care impune repetarea. Familia ar trebui să urmeze indicația primită de la maternitate, laborator sau medicul care coordonează cazul și să nu amâne prezentarea copilului.
La contactarea familiei, întrebările utile sunt simple și concrete:
- care test a fost modificat și este nevoie de repetarea probei sau de investigații de confirmare;
- unde, când și cu ce documente trebuie adus copilul;
- cine comunică rezultatul confirmator și care este medicul sau centrul de specialitate care preia cazul;
- dacă există instrucțiuni legate de alimentație, medicație sau prezentare urgentă înainte de consultație.
Nu începeți și nu opriți un regim, supliment sau tratament pe baza unui apel despre un rezultat de screening. Pentru unele boli metabolice, timpul poate conta, dar conduita trebuie stabilită de echipa medicală care confirmă suspiciunea.
Ce pot întreba părinții înainte de externare
În lipsa unei liste publice unice care să arate, pentru fiecare maternitate, panelul efectiv folosit în octombrie 2026, cea mai sigură metodă este întrebarea directă. Părinții pot cere informații despre testul făcut copilului lor, nu despre promisiunile generale ale programului.
- Ce screening neonatal se efectuează în această maternitate și pentru ce afecțiuni?
- A fost recoltată proba copilului meu? Dacă nu, care este motivul și când va fi recoltată?
- Unde este trimisă proba și cum voi fi anunțat(ă) dacă trebuie repetată?
- Există situații speciale — prematuritate, internare în terapie intensivă neonatală, transfuzie sau externare rapidă — care schimbă momentul ori repetarea recoltării?
- Pe cine contactez dacă nu primesc informații și am nevoie să verific traseul probei?
Un exemplu local arată de ce trebuie separate dovezile. Raportul DSP Galați pentru 2025 indică o acoperire de 99,69% pentru screeningul celor trei afecțiuni din programul existent, în maternitățile județului. Este un indiciu că fluxul poate funcționa foarte bine într-o rețea locală, dar nu este o statistică pentru întreaga țară și nu dovedește disponibilitatea panelului extins.
Ce merită urmărit până în 2027
Pentru ca extinderea să poată fi verificată de public, nu este suficient un număr de biomarkeri. Ar trebui să existe o listă oficială a afecțiunilor și testelor incluse, reguli de finanțare, maternități și laboratoare conectate, centre de confirmare și indicatori publicați periodic: acoperirea, proporția probelor repetate sau respinse, timpul până la rezultat, cazurile suspecte, diagnosticele confirmate și timpul până la începerea îngrijirii.
Aceeași diferență dintre existența unui program și accesul egal la el apare și în alte forme de prevenție; cazul screeningului pentru cancer în România arată de ce organizarea, traseul pacientului și raportarea rezultatelor sunt la fel de importante ca testul în sine.
La data documentării, părinții pot conta pe programul neonatal descris în normele în vigoare și pot cere clarificări despre testul făcut copilului lor. Pentru panelul de 22 de biomarkeri, informația responsabilă rămâne aceasta: este un obiectiv anunțat pentru acoperire națională în 2027, iar funcționarea sa uniformă va trebui demonstrată prin acte publice și date de implementare.
Întrebări frecvente
Este screeningul neonatal același lucru cu un diagnostic?
Nu. Screeningul identifică nou-născuții care pot avea nevoie de verificări suplimentare. Un rezultat modificat trebuie confirmat prin retestare și investigații de specialitate.
Ce boli sunt incluse în programul neonatal reglementat în România?
Normele tehnice consultate descriu screeningul pentru fenilcetonurie, hipotiroidism congenital și fibroză chistică. Alte evaluări neonatale, precum screeningul auditiv, sunt intervenții distincte.
Sunt deja testați toți nou-născuții din România pentru 22 de biomarkeri?
Nu există în documentele publice consultate o dovadă că panelul de 22 de biomarkeri este deja aplicat uniform în toate maternitățile. Programul de guvernare îl prezintă ca obiectiv de acoperire națională în 2027.
Ce fac dacă sunt chemat(ă) cu bebelușul la retestare?
Urmați cât mai repede instrucțiunile primite, întrebați ce test trebuie clarificat și unde se face evaluarea. Nu modificați alimentația sau tratamentul copilului fără indicația echipei medicale.
Surse consultate
- Norma tehnică privind Programul național de sănătate a femeii și copilului, inclusiv screeningul neonatal
- Ordinul nr. 1.091 din 21 aprilie 2026 pentru modificarea și completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică
- Screeningul neonatal – Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului
- Rogobete: Registrul Național de Screening Neonatal va fi complet funcțional odată cu aprobarea bugetului pe anul 2026
- Program de guvernare/Sănătate: extinderea screeningului neonatal la 22 de biomarkeri










Discuția cititorilor
Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.
Fii primul care deschide discuția.
Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.