Tensiunea arterială iarna poate fi mai mare decât în lunile calde, chiar la aceeași persoană. Frigul determină vasele de sânge să se îngusteze temporar pentru a reduce pierderea de căldură, iar acest lucru poate crește presiunea necesară pentru circulația sângelui.
Diferența nu înseamnă automat boală și nici că tratamentul trebuie schimbat de fiecare dată când scade temperatura. Totuși, pentru persoanele cu hipertensiune, boli cardiovasculare sau vârstă înaintată, sezonul rece poate scoate mai ușor la iveală valori mai mari și poate crește riscul cardiovascular.
Tensiunea arterială iarna: de ce poate crește
Când corpul este expus la frig, vasele de sânge de la periferie se contractă pentru a păstra căldura în jurul organelor vitale. Această vasoconstricție crește rezistența din sistemul circulator, iar tensiunea arterială poate urca.
Mayo Clinic notează că tensiunea este în general mai mare iarna și mai mică vara. Fenomenul poate fi mai pronunțat la persoanele în vârstă.
Pentru mai multe informații despre hipertensiune, poți consulta și OMS lansează un plan global pentru tensiunea periculoasă din sarcină, unde găsești detalii complementare despre acest subiect.
Pe lângă efectul direct al frigului, iarna apar și alți factori:
- mai puțină activitate fizică;
- creștere în greutate;
- alimente mai sărate;
- consum mai mare de alcool în unele perioade festive;
- mai puțin timp petrecut în exterior;
- infecții respiratorii și stres fiziologic;
- somn insuficient sau neregulat.
Ce valori sunt considerate crescute în ghidul ESC
Ghidul European Society of Cardiology din 2024 a simplificat clasificarea tensiunii măsurate la cabinet.
| Categorie | Sistolică | Diastolică |
|---|---|---|
| Nu este crescută | <120 mmHg | <70 mmHg |
| Tensiune crescută | 120–139 mmHg | 70–89 mmHg |
| Hipertensiune | ≥140 mmHg | ≥90 mmHg |
În ghid, hipertensiunea măsurată la cabinet rămâne definită ca ≥140/90 mmHg.
Pentru măsurătorile făcute acasă, pragul orientativ pentru hipertensiune este mai mic: ≥135/85 mmHg.
O singură valoare mare nu înseamnă automat hipertensiune
Tensiunea poate crește temporar după:
- efort;
- cafea;
- fumat;
- stres;
- frig;
- durere;
- lipsă de somn;
- o conversație purtată chiar în timpul măsurării.
De aceea, diagnosticul nu ar trebui stabilit după o singură valoare izolată.
ESC recomandă confirmarea prin măsurători repetate, monitorizare la domiciliu sau, când este necesar, monitorizare ambulatorie pe 24 de ore.
Cum măsori corect tensiunea acasă
O măsurare greșită poate adăuga sau scădea suficienți milimetri de mercur încât interpretarea să se schimbe.
Pentru o măsurare utilă:
- stai într-o cameră liniștită;
- odihnește-te cel puțin 5 minute înainte;
- stai cu spatele sprijinit;
- ține picioarele pe podea, fără să le încrucișezi;
- sprijină brațul la nivelul inimii;
- folosește o manșetă potrivită circumferinței brațului;
- nu vorbi în timpul măsurării.
ESC recomandă de regulă două măsurători la fiecare sesiune, la 1–2 minute distanță, dimineața și seara, timp de cel puțin trei și ideal șapte zile.
Nu măsura imediat după ce ai intrat din frig
Dacă vii de afară după expunere la temperaturi scăzute, corpul este încă în faza de adaptare.
Vasele pot fi contractate, pulsul poate fi mai ridicat, iar tensiunea poate fi temporar diferită față de valoarea de repaus.
Pentru o comparație corectă cu valorile obișnuite, lasă organismul să se stabilizeze într-un mediu confortabil și apoi respectă perioada de repaus înainte de măsurare.
Frigul afectează doar tensiunea?
Nu. American Heart Association arată că expunerea la temperaturi scăzute poate influența întregul sistem cardiovascular.
Vasoconstricția crește tensiunea și solicitarea inimii. În plus, frigul poate modifica proprietățile sângelui și poate crește riscul de coagulare, mai ales la persoanele vulnerabile.
Datele analizate de AHA asociază temperaturile neoptime — atât foarte scăzute, cât și foarte ridicate — cu un risc crescut de infarct, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă decompensată, aritmii și moarte subită cardiacă.
Cine este mai vulnerabil iarna
Riscul nu este același pentru toată lumea.
Pot fi mai vulnerabile:
- persoanele în vârstă;
- pacienții cu hipertensiune cunoscută;
- persoanele cu boală coronariană;
- pacienții cu insuficiență cardiacă;
- cei care au avut infarct sau AVC;
- persoanele cu boli renale;
- cei care lucrează mult timp în frig;
- persoanele fără acces la o locuință încălzită adecvat.
Efortul brusc în frig poate fi o combinație nefavorabilă
Un exemplu clasic este efortul intens făcut imediat după ieșirea în frig: curățarea zăpezii, împingerea unei mașini, căratul greutăților sau urcatul rapid al unei pante.
Frigul produce vasoconstricție, iar efortul crește pulsul și necesarul de oxigen al inimii. Combinația poate fi problematică mai ales pentru cine are deja boală cardiovasculară.
AHA recomandă evitarea efortului brusc și intens la persoanele cu risc cardiovascular crescut.
Sarea poate conta mai mult decât crezi
În sezonul rece, alimentația se schimbă frecvent: mezeluri, brânzeturi sărate, murături, produse procesate, supe instant sau mese festive.
Sodiul în exces poate favoriza retenția de apă și poate crește tensiunea arterială la persoanele sensibile la sare.
Problema nu este doar sarea adăugată din solniță. O mare parte din sodiu vine din alimente procesate.
Alcoolul și tensiunea în perioada rece
Alcoolul poate crea senzația de încălzire deoarece dilată vasele de la nivelul pielii, dar acest lucru favorizează pierderea de căldură.
În plus, consumul excesiv poate crește tensiunea arterială și poate interacționa cu unele medicamente.
Ideea că „un păhărel te încălzește și face bine circulației” nu este o strategie medicală de protecție în frig.
Somnul și sedentarismul pot influența valorile
Iarna, activitatea fizică scade pentru multe persoane. În paralel, zilele scurte și schimbările de rutină pot afecta somnul.
Mai puțină mișcare, creșterea în greutate și somnul de slabă calitate pot contribui la controlul mai prost al tensiunii.
Activitatea fizică regulată rămâne una dintre cele mai eficiente măsuri de stil de viață pentru sănătatea cardiovasculară, dacă este adaptată stării de sănătate.
Poți modifica singur medicamentele iarna?
Nu.
Mayo Clinic recomandă ca eventualele modificări de tratament să fie discutate cu medicul. Unele persoane pot observa diferențe sezoniere suficient de mari încât schema să necesite reevaluare, dar ajustarea nu trebuie făcută după câteva măsurători izolate.
Creșterea dozei pe cont propriu poate duce ulterior la hipotensiune dacă temperatura crește sau dacă valorile se normalizează.
Când o valoare mare devine urgentă
American Heart Association folosește pragul de peste 180/120 mmHg pentru hipertensiune severă.
Dacă ai o astfel de valoare:
- așteaptă cel puțin un minut;
- măsoară din nou;
- verifică dacă apar simptome alarmante.
Dacă valoarea rămâne peste 180/120 mmHg și ai simptome precum:
- durere în piept;
- lipsă de aer;
- durere severă de spate;
- amorțeală;
- slăbiciune;
- tulburări de vedere;
- dificultăți de vorbire;
poate fi o urgență hipertensivă. În România, trebuie apelat serviciul de urgență 112.
Dar dacă tensiunea este peste 180/120 și nu ai simptome?
O astfel de valoare tot nu trebuie ignorată.
Dacă este confirmată la repetare și nu există simptome de afectare acută, AHA recomandă contactarea cât mai rapidă a unui profesionist medical pentru evaluare și eventuală ajustare a tratamentului.
Nu este recomandat să iei doze suplimentare dintr-un medicament fără indicație.
Hipertensiunea poate să nu dea niciun simptom
Una dintre cele mai importante idei este că tensiunea arterială mare poate exista fără dureri de cap, amețeli sau alte semne evidente.
Lipsa simptomelor nu înseamnă automat că valoarea este normală.
Singura metodă de a ști este măsurarea corectă.
Ce poate însemna o diferență între vară și iarnă
Dacă observi că valorile sunt constant mai mari iarna decât vara, notează-le într-un jurnal împreună cu:
- ora măsurării;
- temperatura ambientală;
- medicamentele luate;
- pulsul;
- eventuale simptome;
- situații speciale — boală, stres, lipsă de somn.
Acest istoric este mult mai util medicului decât o singură fotografie a tensiometrului.
Temperatura din casă și sănătatea cardiovasculară
O locuință foarte rece poate prelungi expunerea organismului la temperaturi care favorizează vasoconstricția.
Asta nu înseamnă că există o temperatură universală perfectă pentru tensiune, dar un mediu confortabil și stabil poate reduce stresul termic.
InfoBuz a analizat separat care este temperatura optimă în casă iarna și de ce 18, 20 sau 22°C nu înseamnă același lucru pentru toată lumea.
Și aerul din casă poate influența starea generală
În sezonul rece, ferestrele sunt deschise mai rar, iar aerul interior poate deveni încărcat cu CO₂, umiditate sau alți poluanți.
Asta nu înseamnă că un nivel mare de CO₂ din casă este o cauză directă de hipertensiune, dar poate contribui la disconfort, somnolență și senzația generală de rău.
Pentru acest subiect există ghidul InfoBuz despre CO₂, umiditate, mucegai și ventilație în locuință.
Ce poți face practic dacă ai tensiune mai mare iarna
Pentru majoritatea oamenilor, măsurile rezonabile sunt simple:
- măsoară tensiunea corect și regulat;
- notează valorile;
- menține activitatea fizică în limite potrivite;
- redu aportul excesiv de sare;
- limitează consumul excesiv de alcool;
- evită efortul brusc în frig dacă ai risc cardiovascular;
- îmbracă-te adecvat;
- nu modifica tratamentul fără medic;
- solicită evaluare dacă valorile sunt persistent crescute.
Tensiunea arterială iarna: concluzia
Frigul poate crește tensiunea arterială prin îngustarea vaselor de sânge, iar schimbările de stil de viață din sezonul rece pot amplifica efectul.
Pentru cei sănătoși, variația poate fi mică și fără consecințe. Pentru persoanele cu hipertensiune sau boală cardiovasculară, monitorizarea devine mai importantă.
Cel mai util lucru nu este să urmărești obsesiv fiecare cifră, ci să măsori corect, să urmărești tendința și să discuți cu medicul dacă valorile se schimbă persistent.
Întrebări frecvente
Frigul poate crește tensiunea arterială?
Da. Temperaturile scăzute produc vasoconstricție, ceea ce poate crește temporar tensiunea arterială.
Este normal să am tensiunea mai mare iarna?
O anumită variație sezonieră poate apărea, dar valori persistent mari trebuie evaluate medical, mai ales dacă ai deja hipertensiune.
Care este pragul pentru hipertensiune conform ESC?
Pentru măsurarea la cabinet, ghidul ESC 2024 definește hipertensiunea la valori persistente de cel puțin 140/90 mmHg. Pentru măsurarea la domiciliu, pragul orientativ este 135/85 mmHg.
Când trebuie să sun la 112?
Dacă tensiunea este peste 180/120 mmHg și apar simptome precum durere toracică, dificultăți de respirație, amorțeală, slăbiciune, tulburări de vedere sau vorbire, situația poate fi o urgență medicală și trebuie apelat 112.
Pot crește singur doza medicamentelor de tensiune iarna?
Nu. Modificarea tratamentului trebuie făcută împreună cu medicul, pe baza unui set de măsurători și a contextului clinic.
Notă medicală: informațiile sunt generale și nu înlocuiesc evaluarea sau recomandarea unui medic. Dacă ai valori foarte mari, simptome neurologice, durere în piept sau lipsă de aer, solicită ajutor medical de urgență.
Surse: Mayo Clinic – tensiunea arterială și vremea rece; European Society of Cardiology – ghidul 2024 pentru tensiune crescută și hipertensiune; American Heart Association – hipertensiunea severă și urgența hipertensivă; American Heart Association – temperaturile neoptime și riscul cardiovascular.










Discuția cititorilor
Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.
Fii primul care deschide discuția.
Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.