România are, din 2026, o metodologie națională pentru depistarea timpurie a cancerului pulmonar. Este un pas concret: documentul descrie selecția persoanelor cu risc, investigația prin CT toracic cu doză redusă și traseul după un rezultat suspect. Dar metodologia nu înseamnă, de una singură, că orice persoană eligibilă se poate programa deja gratuit, în orice județ, într-un program permanent de screening.
Pentru a completa informațiile de mai sus, poți consulta și De ce screeningul pentru cancer depinde încă de norocul pacientului în România, un articol care dezvoltă un aspect direct legat de acest subiect.
Ce știm acum: există un proiect finanțat până la 25 octombrie 2029, există centre și parteneriate regionale anunțate, iar metodologia oferă un standard medical comun. În sursele publice consultate nu apare însă o listă națională, unică și actualizată, a tuturor centrelor care fac efectiv screening pulmonar, nici un mecanism unic de înscriere pentru populația generală.
Distincția este importantă pentru pacient. Un „program național de detectare precoce” poate fi numele unui proiect cu finanțare și obiective; un serviciu național permanent presupune, în plus, acces stabil, reguli de eligibilitate publicate, centre funcționale, finanțare continuă și raportarea rezultatelor.
Screening pulmonar România: ce stabilește metodologia
Metodologia publicată de Colegiul Medicilor din România, elaborată în cadrul proiectului coordonat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, propune un traseu care începe cu selecția administrativă și medicală a persoanelor cu risc. Documentul poate fi consultat în metodologia de screening pentru cancer pulmonar.
Evaluarea nu se rezumă la o tomografie. Protocolul prevede consult pneumologic sau de medicină internă, estimarea riscului legat de tutun, spirometrie, consiliere pentru renunțarea la fumat și, pentru persoanele incluse, CT toracic cu doză redusă de radiații, cunoscut și ca LDCT.
Imaginile sunt încadrate prin sistemul Lung-RADS, utilizat pentru standardizarea raportării nodulilor pulmonari. În funcție de categorie, rezultatul poate însemna revenire la control, CT de monitorizare într-un interval stabilit sau investigații suplimentare. Pentru suspiciuni mari, traseul poate ajunge la PET-CT, biopsie ori alte proceduri de diagnostic invaziv.
Aceasta este una dintre mizele reale ale metodologiei: un screening util are nevoie nu doar de aparat CT, ci și de radiologi instruiți, reguli unitare de interpretare, monitorizare a pacienților și legături funcționale cu anatomia patologică, chirurgia toracică și oncologia. Un rezultat suspect la CT nu este diagnostic de cancer, dar nici nu poate fi lăsat fără urmărire.
Proiectul are buget, termen și ținte. Nu sunt încă rezultate raportate
Inițiativa este implementată prin proiectul „Screeningul cancerului pulmonar – Program național de detectare precoce”, cod SMIS 346295. Pagina proiectului indică o valoare totală de 82.032.595,75 lei și o perioadă de implementare de 50 de luni, între 26 august 2025 și 25 octombrie 2029.
Potrivit informațiilor publicate de ARAS, partener în proiect, țintele includ informarea și mobilizarea a 27.118 persoane vulnerabile, realizarea a cel puțin 21.695 proceduri medicale de testare și formarea a 774 de specialiști medicali și non-medicali.
Aceste cifre descriu obiectivele proiectului, nu bilanțul persoanelor deja examinate. În materialele publice consultate nu au fost identificate date naționale consolidate despre numărul de CT-uri efectuate, rezultatele Lung-RADS, biopsiile realizate, cancerele confirmate sau stadiile la diagnostic.
| Etapa | Ce este confirmat public | Ce nu este clarificat public la nivel național |
|---|---|---|
| Cadru medical | Există metodologie pentru selecție, LDCT, Lung-RADS și monitorizare. | Statutul administrativ exact și caracterul obligatoriu pentru toate unitățile. |
| Finanțare | Există proiect SMIS finanțat până în octombrie 2029. | Forma finanțării și accesului după încheierea proiectului. |
| Centre | Sunt anunțate implicări regionale, inclusiv la Timișoara și Buhuși. | O listă centralizată a tuturor centrelor active și capacitatea lor reală. |
| Înscriere | Proiectul vizează grupuri vulnerabile și selecția pe risc. | Un canal unic de programare și criteriile operaționale aplicate în fiecare zonă. |
| Rezultate | Metodologia prevede indicatori de calitate și urmărire. | Date naționale publice despre activitate și rezultate clinice. |
Unde se vede trecerea de la document la implementare
Există indicii că proiectul a trecut dincolo de etapa exclusiv documentară, dar acestea descriu o implementare graduală.
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara a anunțat în februarie 2026 că pune la dispoziția proiectului două aparate CT și echipa medicală pentru investigarea grupului-țintă. Comunicatul spitalului confirmă participarea și capacitatea pusă la dispoziție, dar nu publică numărul de persoane examinate, criteriile de programare sau rezultatele medicale.
În Nord-Est, Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși a fost prezentat la 6 octombrie 2026 ca viitor centru regional, în colaborare cu Institutul „Marius Nasta”. Relatarea AGERPRES despre centrul de la Buhuși arată însă clar diferența dintre desemnare și funcționare: la data anunțului mai erau necesare instruirea personalului și instalarea echipamentelor, iar programările gratuite urmau să înceapă ulterior.
Prin urmare, formularea prudentă este că România construiește infrastructura unui screening pulmonar organizat, cu activări regionale și pregătiri în curs. Nu există, pe baza informațiilor publice identificate pentru acest articol, confirmarea unei rețele complet operaționale, cu acces identic în toate județele.
De ce CT-ul cu doză redusă nu este un test pentru oricine, oricând
Screeningul se adresează persoanelor fără simptome, selectate pentru că au un risc mai mare. Scopul este depistarea unor leziuni într-un stadiu în care pot fi investigate și tratate mai devreme, limitând în același timp examinările inutile.
Acest echilibru contează. Un CT poate identifica noduli care nu sunt cancer sau leziuni foarte lent evolutive care poate nu ar fi produs probleme în viața persoanei. Metodologia menționează explicit riscuri precum rezultatele fals pozitive și supradiagnosticarea. De aceea, investigația trebuie să fie parte dintr-un traseu organizat, nu o recomandare generală de a face tomografii „preventiv”.
Criteriile internaționale de vârstă și expunere la tutun nu trebuie presupuse automat ca reguli administrative aplicate identic în România. Persoanele interesate ar trebui să întrebe concret dacă există recrutare prin proiect în zona lor, ce criterii se folosesc și cine stabilește eligibilitatea.
Simptomele de alarmă nu trebuie trimise la coada screeningului
Screeningul nu înlocuiește consultația pentru simptome. O persoană care are tuse persistentă sau schimbată, sânge în spută, lipsă de aer nou apărută ori agravată, durere toracică persistentă, răgușeală prelungită sau scădere neintenționată în greutate ar trebui să discute cât mai curând cu medicul de familie sau cu un medic specialist.
În această situație, problema este una de diagnostic, nu de includere într-un circuit de screening pentru persoane fără simptome. Colegiul Medicilor din România a subliniat aceeași delimitare când a anunțat metodologia, la 1 august 2026.
Întrebări utile înainte de a căuta un loc la screening
- Există în județul meu un centru care face deja LDCT în cadrul proiectului, sau centrul este doar în pregătire?
- Cine face selecția inițială: medicul de familie, pneumologul sau echipa locală a proiectului?
- Care sunt criteriile aplicate acum pentru risc, fumat și vulnerabilitate?
- Ce costuri sunt acoperite de proiect și ce se întâmplă după un rezultat care necesită investigații suplimentare?
- Cine comunică rezultatul și cine urmărește pacientul dacă este necesar un control repetat sau o biopsie?
Aceste întrebări arată de ce măsura succesului nu este doar numărul de tomografe disponibile. Pentru pacient, accesul real începe când există o cale clară de intrare în program și continuă până la diagnostic, tratament sau monitorizare, după caz.
Documentare și metodă: articolul sintetizează documentul metodologic, informațiile oficiale ale partenerilor de proiect și comunicări publice ale unor furnizori medicali. Afirmațiile despre acces sunt limitate la informațiile publicate până la sfârșitul lunii octombrie 2026; lipsa unei liste publice centralizate de centre active nu dovedește că nu există activitate locală suplimentară.
Întrebări frecvente
Metodologia națională înseamnă că pot face gratuit un CT pulmonar oriunde în România?
Nu automat. Metodologia stabilește un traseu profesional, iar proiectul se implementează etapizat. În sursele consultate nu apare o rețea națională completă de centre active sau un mecanism unic de înscriere pentru întreaga populație.
Ce este CT-ul toracic cu doză redusă?
Este o tomografie computerizată realizată cu o doză mai mică de radiații decât un CT toracic obișnuit, folosită în screeningul persoanelor selectate după risc. Interpretarea și urmărirea rezultatelor fac parte din procedură.
Un nodul descoperit la CT înseamnă cancer pulmonar?
Nu. Nodulii pulmonari au multe cauze. Sistemul Lung-RADS ajută la stabilirea următorului pas: monitorizare, repetarea CT-ului într-un anumit interval sau investigații suplimentare pentru cazurile mai suspecte.
Dacă am tuse persistentă, trebuie să aștept includerea în screening?
Nu. Screeningul se adresează în principiu persoanelor fără simptome. Tusea persistentă, sângele în spută, lipsa de aer nou apărută, durerea toracică persistentă sau scăderea inexplicabilă în greutate justifică evaluare medicală.
Surse consultate
- Metodologie screening cancer pulmonar – Colegiul Medicilor din România
- Screeningul cancerului pulmonar – Program național de detectare precoce, ARAS
- Comunicat Spitalul Victor Babeș Timișoara privind proiectul de screening pulmonar
- Bacău: Spitalul din Buhuși devine centru regional de screening pentru cancer pulmonar – AGERPRES
- Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului – Portal Legislativ










Discuția cititorilor
Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.
Fii primul care deschide discuția.
Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.