Radonul nu are miros: cum verifici riscul real într-o locuință din România

Radonul nu are miros: cum verifici riscul real într-o locuință din România

Rating
—/5 0 evaluări
Urmărește-ne pe Google News
Casă și Design9 min citire

Radonul este un gaz radioactiv natural care poate pătrunde din sol în clădiri fără să lase miros, culoare sau o senzație recognoscibilă. În România, răspunsul serios la întrebarea „am radon în casă?” nu vine dintr-o hartă de județ și nici dintr-o citire de câteva ore. Vine dintr-o măsurare de radon în locuință, făcută suficient de mult timp și interpretată în raport cu modul în care este construită și folosită clădirea.

Pragul național de referință este de 300 Bq/m³ pentru concentrația anuală de radon în aerul interior. Nu este o graniță magică între „sigur” și „periculos” și nici un verdict medical pentru ocupanții casei. Este nivelul la care cadrul românesc cere evaluarea și aplicarea unor măsuri de reducere, adaptate sursei și configurației clădirii.

Pe scurt: harta CNCAN poate arăta unde există date și unde merită acordată prioritate testării. Ea nu diagnostichează o adresă. Pentru locuință, metodologia oficială prevede cel puțin doi detectori, în încăperi folosite frecvent, și un screening de minimum 90 de zile.

Harta CNCAN este un punct de plecare, nu rezultatul casei tale

Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) publică date privind radonul măsurat în interiorul clădirilor. Metodologia de cartare prevede celule de 10 × 10 kilometri și cel puțin cinci măsurători pentru o celulă ocupată, cu completări în zonele dens populate. Acesta este un instrument util de planificare și prioritizare, nu un test pentru fiecare clădire.

Două case de pe aceeași stradă pot avea rezultate diferite. Contactul cu solul, prezența unui subsol, fisurile și trecerile de instalații prin placă, tipul fundației, ventilația, etajul și felul în care sunt folosite camerele modifică traseul prin care radonul ajunge și rămâne în aerul interior.

Datele CNCAN pentru 2025 arată și o altă limită importantă: numărul măsurătorilor nu este distribuit uniform între județe. Prin urmare, un număr mic de depășiri într-o zonă cu puține măsurări nu dovedește că zona este lipsită de problemă. Invers, multe rezultate ridicate nu spun automat că toate clădirile din acel județ au aceeași situație. Seria publicată de CNCAN privind măsurătorile din clădiri trebuie citită ca evidență administrativă și de cartare, nu ca un clasament al adreselor „sigure” sau „periculoase”.

Același principiu contează înaintea achiziției unei case. O hartă poate justifica includerea testului de radon între verificările tehnice, mai ales pentru clădiri cu parter ori subsol în contact cu solul. Nu poate înlocui testul făcut în imobilul pe care intenționezi să îl cumperi.

Măsurare radon locuință: ce cere metodologia românească

Metodologia aprobată prin Ordinul CNCAN nr. 153/2023 tratează screeningul ca pe o măsurare integrată în timp, nu ca pe o fotografie de moment. Într-o locuință se folosesc cel puțin doi detectori: de regulă, unul în dormitor și unul în camera de zi, sau în alte încăperi utilizate frecvent.

Detectorii trebuie amplasați astfel încât să reprezinte aerul respirat de ocupanți, nu curentul de aer de la o fereastră sau căldura de lângă un radiator. Regula practică din metodologie este:

  • la aproximativ 1-2 metri de podea;
  • la cel puțin 30 cm de pereți;
  • departe de ferestre, uși și surse directe de căldură;
  • în camere folosite în mod obișnuit, nu într-un spațiu de depozitare pe care familia nu îl utilizează.

Într-o casă cu mai multe niveluri, alegerea camerelor trebuie discutată cu laboratorul. Parterul sau subsolul locuibil poate avea o relevanță aparte prin contactul cu solul, dar un detector pus într-un singur loc nu descrie automat întreaga casă. Într-un apartament, etajul și raportarea la spațiile tehnice sau la sol rămân informații utile pentru interpretare, însă nu permit excluderea testării.

Screeningul trebuie să dureze minimum 90 de zile. Concentrația de radon variază în funcție de anotimp, de diferența de temperatură dintre interior și exterior și de ventilație. O citire de 24 de ore sau de câteva zile poate fi utilă pentru a observa variații ori pentru a verifica efectul unei intervenții, dar nu este echivalentă automat cu o concentrație medie anuală.

Detector electronic ieftin sau laborator desemnat?

Un detector electronic de consum poate avea un rol util: semnalează fluctuațiile, arată cum se schimbă valorile după aerisire ori după modificarea ventilației și poate ajuta proprietarul să înțeleagă că rezultatul nu este fix de la o oră la alta. Limita apare când acel număr este folosit singur pentru o decizie costisitoare, pentru o tranzacție imobiliară sau pentru proiectarea unei remedieri.

Un rezultat relevant pentru screening trebuie să poată fi documentat: metoda utilizată, perioada de expunere, încăperea, identificarea detectorului și laboratorul care a prelucrat rezultatul. Lista CNCAN a laboratoarelor desemnate merită verificată chiar în ziua comenzii, fiindcă desemnările, termenele de valabilitate și domeniile de activitate pot diferi.

Nu toate serviciile răspund aceleiași întrebări. Unele laboratoare au domenii pentru măsurări pasive în aer interior, altele pentru măsurări continue, radon în sol sau în apă. Pentru un proprietar care vrea să afle concentrația din spațiile de locuit, cererea trebuie formulată clar: măsurare de screening a radonului în aer interior, conform metodologiei aplicabile locuințelor.

Înainte de comandă, cere în scris răspunsuri la patru lucruri:

  1. câte detectoare sunt incluse și în ce camere recomandă laboratorul să fie amplasate;
  2. care este perioada efectivă de măsurare și cum se face predarea lor;
  3. ce informații va conține raportul final și dacă rezultatul este corectat sezonier, atunci când procedura o impune;
  4. ce traseu recomandă laboratorul dacă rezultatul depășește nivelul de referință.

De ce 300 Bq/m³ nu trebuie citit ca un întrerupător

În documentele românești, concentrația anuală de radon în aer interior este exprimată în becquereli pe metru cub, Bq/m³. Becquerelul indică activitatea radioactivă: un Bq corespunde unei dezintegrări pe secundă. Cifra nu spune cât de „toxică” este o încăpere într-o singură zi, ci ajută la estimarea expunerii pe termen lung.

Organizația Mondială a Sănătății leagă riscul de cancer pulmonar de expunerea îndelungată la concentrații mai mari de radon. OMS recomandă, când condițiile naționale permit, un nivel de referință de 100 Bq/m³ și indică 300 Bq/m³ drept limită superioară de referință. Riscul este mai mare pentru fumători, deoarece fumatul și expunerea la radon acționează împreună ca factori de risc. Aceste informații sunt explicate în fișa OMS despre radon și sănătate.

Ce indică rezultatulPas rezonabil
Sub 300 Bq/m³Nu există depășirea nivelului național de referință. Păstrează raportul și ia în calcul repetarea măsurării după renovări, schimbări de ventilație sau modificări importante ale clădirii.
Peste 300 Bq/m³Nu trage concluzii după un singur gest, precum aerisirea câteva zile. Cere laboratorului sau unui specialist evaluarea rezultatului, confirmarea necesară și investigarea surselor și a căilor de pătrundere.
Valori foarte diferite între camereNu calcula singur o „medie a casei” fără să știi metoda aplicată. Diferența poate oferi tocmai un indiciu despre traseul radonului sau despre modul de utilizare a încăperilor.

Exemplu ipotetic: într-un screening de 90 de zile, detectorul din living raportează 340 Bq/m³, iar cel din dormitor 150 Bq/m³. Nu rezultă automat că locuința are „245 Bq/m³”, deoarece interpretarea trebuie să respecte metodologia laboratorului, corecțiile aplicabile și relevanța spațiilor. Diferența este însă o informație practică: parterul, fisurile, traseele instalațiilor și ventilația celor două camere pot necesita verificare înaintea unei lucrări.

Pentru mai multe informații despre siguranța locuinței, poți consulta și Detector de fum, de gaz sau de monoxid de carbon? Ghidul care explică ce trebuie instalat în locuință, unde găsești detalii complementare despre acest subiect.

După o depășire: investighezi clădirea înainte de a cumpăra o soluție

O valoare peste nivelul de referință nu înseamnă că locuința trebuie părăsită și nici că o singură intervenție va funcționa în orice casă. Următorul pas este identificarea proporționată a sursei și a căilor de pătrundere: contactul cu solul, rosturile și fisurile plăcii, trecerile de conducte, subsolul, golurile tehnice și modul de ventilare.

Soluțiile pot include etanșarea atentă a punctelor de intrare, îmbunătățirea ventilației sau sisteme care reduc presiunea radonului de sub clădire. Alegerea depinde de construcție. O fisură vizibilă poate fi relevantă, dar nu este obligatoriu cauza dominantă; la fel, o ventilare mai intensă poate reduce temporar concentrația fără să rezolve traseul din sol.

De aceea, un purificator de aer nu trebuie prezentat drept remediu universal pentru radon. El poate filtra anumite particule, însă nu elimină, prin simpla recirculare, sursa gazului care intră din sol. De asemenea, nu este prudentă închiderea grăbită a fisurilor structurale doar pentru un rezultat de radon. Dacă există suspiciuni privind fundația sau structura, acestea au propriul traseu de evaluare, explicat și în materialul InfoBuz despre fisurile din pereți și problemele de fundație.

Renovările energetice pot schimba modul în care circulă aerul în casă. După lucrări de izolare, înlocuirea ferestrelor sau intervenții asupra ventilației, metodologia prevede repetarea măsurărilor în situațiile relevante. Într-o locuință etanșată fără o strategie de ventilare, această verificare are mai mult sens decât presupunerea că ferestrele noi au rezolvat sau au creat singure problema. Pentru lucrări mai ample, alegerea ventilației trebuie corelată cu proiectul clădirii, nu redusă la deschiderea ocazională a geamului.

O verificare responsabilă în patru trepte

Un traseu realist pentru proprietar arată astfel:

  1. Privește harta CNCAN ca orientare. Verifică dacă zona are măsurători și evită concluziile trase din culoarea unei celule sau din lipsa datelor.
  2. Comandă un screening potrivit locuinței. Alege un laborator desemnat, verifică domeniul de activitate din lista oficială și cere minimum doi detectori în camere utilizate frecvent.
  3. Păstrează condițiile obișnuite de locuire. Nu muta detectorii și nu transforma cele 90 de zile într-un experiment de aerisire permanentă; scopul este măsurarea expunerii reprezentative.
  4. Acționează după raport, nu după presupuneri. La depășire, cere îndrumare pentru confirmare, investigarea clădirii și verificarea rezultatului după remediere.

Metoda nu oferă răspunsul instantaneu pe care îl promite uneori un dispozitiv de raft. Oferă însă ceva mai util: o bază documentată pentru a decide dacă locuința are nevoie doar de monitorizare, de o nouă măsurare sau de o intervenție tehnică proiectată pentru cauza reală.

Întrebări frecvente

Pot afla nivelul de radon din casă doar din harta CNCAN?

Nu. Harta CNCAN este un instrument de cartare și prioritizare bazat pe măsurări agregate. Ea nu poate stabili concentrația dintr-o adresă individuală, pentru care este necesară măsurarea în locuință.

Cât trebuie să dureze testarea radonului într-o locuință?

Metodologia românească prevede minimum 90 de zile pentru screeningul din locuințe. Măsurările scurte pot surprinde variații, dar nu echivalează automat cu media anuală relevantă pentru interpretare.

Sunt suficienți doi detectori de radon?

Cel puțin doi detectori sunt cerința minimă pentru o locuință: de regulă în dormitor și camera de zi sau alte spații folosite frecvent. Pentru o casă cu mai multe niveluri ori o configurație atipică, laboratorul poate recomanda amplasări suplimentare.

Ce fac dacă raportul arată peste 300 Bq/m³?

Păstrează raportul și cere laboratorului ori unui specialist pașii de confirmare și investigare a surselor și căilor de intrare. Nu presupune că aerisirea, un purificator sau etanșarea unei singure fisuri rezolvă automat situația.

Surse consultate

Etichete: calitatea aerului interiorCNCANradonrenovaresănătate publicăsiguranța locuinței
Distribuie articolul
COMUNITATEA INFOBUZ

Discuția cititorilor

Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.

0 comentarii

Fii primul care deschide discuția.

Lasă un comentariu

Adresa de email este vizibilă doar administratorilor și nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.