România este pe ultimul loc în UE la inovare în European Innovation Scoreboard 2026, iar diferența față de media europeană rămâne foarte mare. Scorul României este de aproximativ 47 de puncte, în timp ce media UE este în jur de 111. Chiar dacă performanța s-a îmbunătățit față de 2025, decalajul rămâne suficient de mare încât să afecteze productivitatea, salariile, capacitatea firmelor de a exporta produse cu valoare adăugată și competitivitatea pe termen lung.
Pentru a completa informațiile de mai sus, poți consulta și Inflația în România: cea mai mare din UE în septembrie 2026, la 6,5%, un articol care dezvoltă un aspect direct legat de acest subiect.
Subiectul a revenit în prim-plan pe 13 noiembrie 2026, după o analiză care avertizează că poziția României în coada clasamentului european nu este doar o problemă de imagine, ci una care se poate transforma în cost economic în următorul deceniu.
România, ultimul loc în UE la inovare în 2026
European Innovation Scoreboard 2026, publicat de Comisia Europeană pe 9 iulie, compară sistemele de cercetare și inovare din toate statele membre.
Clasamentul folosește 32 de indicatori grupați în mai multe dimensiuni, printre care:
- resurse umane;
- sisteme de cercetare;
- digitalizare;
- finanțare și sprijin;
- investițiile firmelor;
- utilizarea tehnologiilor informației;
- proprietate intelectuală;
- colaborări;
- rezultate în inovare.
În 2026, România apare pe ultimul loc între cele 27 de state membre, cu un scor de aproximativ 47, față de aproximativ 111 pentru media UE.
România rămâne în categoria „Emerging Innovators”, alături de Bulgaria, Letonia, Slovacia, Polonia și Croația.
Clasamentul european: cine conduce și unde este România
În partea de sus a clasamentului se află:
- Suedia – aproximativ 155;
- Danemarca – aproximativ 150;
- Țările de Jos – aproximativ 142.
România are aproximativ 47, iar Bulgaria aproximativ 55.
Asta înseamnă că decalajul dintre România și liderii europeni este de peste trei ori în termeni de indice compozit.
Raportul complet poate fi consultat în European Innovation Scoreboard 2026.
Totuși, România a progresat față de 2025
Un detaliu important este că scorul nu a rămas complet blocat.
În graficul Comisiei Europene, România apare cu un scor aproximativ de 45 în 2025 și de 47 în 2026.
Direcția este pozitivă.
Problema este viteza.
Dacă alte state avansează în același timp sau mai repede, decalajul relativ se poate păstra ani întregi.
Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare sunt printre cele mai mici din UE
Una dintre cele mai clare explicații apare în datele Eurostat și în analiza Comisiei Europene.
În 2024, România cheltuia pentru cercetare și dezvoltare aproximativ 0,46% din PIB.
Media UE era de aproximativ 2,24% din PIB.
Asta înseamnă că intensitatea de cercetare-dezvoltare a României este de aproape cinci ori mai mică decât media europeană.
De ce contează atât de mult procentul din PIB pentru R&D
Cercetarea și dezvoltarea nu produc întotdeauna rezultate rapide.
Dar pe termen lung sunt sursa multor avantaje competitive:
- produse noi;
- procese industriale mai eficiente;
- automatizare;
- brevete;
- software propriu;
- tehnologii cu valoare adăugată;
- capacitate de export.
Țările care investesc constant în R&D tind să aibă mai multe companii capabile să vândă produse și servicii complexe, nu doar forță de muncă sau producție cu marje mici.
România nu are doar o problemă de finanțare publică
OECD arată în Economic Survey Romania 2026 că participarea mediului privat la cercetare și dezvoltare este de asemenea redusă.
Cheltuielile de R&D ale companiilor sunt modeste, iar o parte dintre multinaționalele care operează în România fac cercetarea în alte țări.
Asta înseamnă că România poate avea:
- fabrici;
- centre operaționale;
- servicii;
fără să păstreze neapărat și activitatea cu cea mai mare valoare intelectuală.
OECD: România are o capacitate redusă de inovare
OECD descrie situația direct: intensitatea R&D este de aproximativ 0,5% din PIB, una dintre cele mai reduse dintre statele analizate.
Raportul subliniază și rezultate slabe la:
- brevete;
- publicații științifice;
- venituri din proprietate intelectuală;
- legătura cercetare–business.
Vezi OECD Economic Surveys: Romania 2026.
O problemă esențială: legătura slabă dintre universități și companii
Un ecosistem inovator nu înseamnă doar laboratoare și startup-uri.
Este nevoie ca ideile să circule între:
- universități;
- institute de cercetare;
- companii;
- investitori;
- sectorul public.
Dacă aceste legături sunt slabe, cercetarea rămâne izolată, iar companiile cumpără tehnologie din exterior în loc să o dezvolte local.
Finanțarea de tip venture capital rămâne mică
Profilurile europene din ultimii ani arată o altă vulnerabilitate: capitalul de risc disponibil pentru companii inovatoare este redus.
Pentru un startup tehnologic, problema nu este doar ideea.
Este capacitatea de a finanța:
- dezvoltarea produsului;
- angajarea de specialiști;
- testarea;
- extinderea internațională;
- protecția proprietății intelectuale.
Dacă finanțarea lipsește, companiile pot rămâne mici sau se pot muta în ecosisteme unde capitalul este mai accesibil.
Startup-urile românești întâlnesc și problema impredictibilității
European Startup & Scaleup Scoreboard 2026 arată o situație mixtă.
România are unele elemente de reglementare favorabile, dar raportul notează că impredictibilitatea fiscală și legislativă este o problemă majoră pentru firme.
Aproximativ 90% dintre companiile analizate indică incertitudinea de politici drept obstacol pentru investițiile pe termen lung.
De ce impredictibilitatea lovește mai tare inovarea
O fabrică poate calcula relativ simplu amortizarea unei linii existente.
Un proiect de cercetare poate avea nevoie de:
- 3 ani;
- 5 ani;
- uneori 10 ani
până la un rezultat comercial.
Dacă taxele, regulile sau schemele de finanțare se schimbă frecvent, proiectele de lungă durată devin mai greu de justificat.
România are totuși un avantaj real: digitalizarea
European Innovation Scoreboard arată că România nu este slabă la toate capitolele.
Digitalizarea și utilizarea unor tehnologii cloud au avansat puternic în ultimii ani.
Numărul specialiștilor ICT a crescut, iar economia are deja un sector IT relevant regional.
Aceasta este una dintre bazele pe care România ar putea construi.
Dar infrastructura digitală nu este suficientă
Poți avea internet rapid și specialiști software fără să ai un ecosistem de inovare complet.
Este nevoie și de:
- finanțare;
- R&D;
- brevete;
- transfer tehnologic;
- companii care scalează;
- politici stabile.
Altfel, România poate rămâne foarte bună la adoptarea tehnologiei create în altă parte, dar slabă la crearea ei.
Diferența dintre „adopție” și „inovare”
O companie poate cumpăra un robot german, un sistem AI american sau un software francez și poate deveni mai productivă.
Aceasta este adopție tehnologică.
Inovarea apare atunci când compania:
- dezvoltă propria tehnologie;
- creează un produs nou;
- generează proprietate intelectuală;
- vinde soluția către alte piețe.
De ce inovarea contează pentru salarii
Salariile pot crește sustenabil când productivitatea crește.
Dacă un angajat produce o valoare economică mai mare pe oră, compania are mai mult spațiu să plătească salarii mai mari.
Inovarea poate crește această valoare prin:
- automatizare;
- produse premium;
- procese eficiente;
- proprietate intelectuală;
- acces la piețe noi.
De ce contează pentru exporturi
Economiile inovatoare exportă mai mult decât materii prime și producție standardizată.
Exportă:
- software;
- echipamente;
- medicamente;
- tehnologie industrială;
- servicii specializate;
- brevete și licențe.
Aceste produse tind să aibă marje mai mari și sunt mai greu de înlocuit în lanțurile globale.
Ultimul loc la inovare nu înseamnă că România nu are companii inovatoare
Clasamentul măsoară sistemul național, nu valoarea fiecărei firme.
România are:
- startup-uri performante;
- companii IT;
- centre de inginerie;
- specialiști foarte buni;
- universități cu proiecte de cercetare.
Problema este că aceste exemple nu sunt încă suficient de numeroase sau suficient de conectate pentru a ridica media națională.
De ce o țară poate avea „insule de excelență” și totuși scor slab
Un cluster IT performant într-un oraș sau câteva companii de succes nu pot compensa automat:
- investiții publice foarte mici;
- capital de risc redus;
- transfer tehnologic slab;
- puține IMM-uri inovatoare;
- cercetare subfinanțată.
Inovarea trebuie legată de industrie
Datele economice publicate astăzi arată și o scădere de 3,7% a producției industriale în primele nouă luni din 2026.
InfoBuz a analizat separat cum PIB-ul României a revenit în T3, deși industria rămâne slabă.
Problemele sunt legate.
O industrie cu investiții reduse în tehnologie și produse proprii are mai puține șanse să concureze pe termen lung cu economii care inovează constant.
Planul de relansare pentru 2027 are aici una dintre cele mai mari mize
Guvernul pregătește o orientare economică mai puternică spre investiții și competitivitate.
InfoBuz a analizat deja planul de relansare economică pentru 2027 și accentul pus pe producție, investiții și reducerea birocrației.
Dacă inovarea nu intră însă în aceeași ecuație, România riscă să atragă în continuare investiții care folosesc tehnologie dezvoltată în alte state.
Ce ar putea schimba situația
Nu există o singură soluție.
Un pachet credibil ar include:
- creșterea finanțării publice pentru cercetare;
- stabilitate multi-anuală a bugetelor R&D;
- stimulente pentru cercetarea privată;
- fonduri de venture capital mai mari;
- programe de transfer tehnologic;
- colaborare universități–industrie;
- atragerea centrelor de R&D ale multinaționalelor;
- protejarea și valorificarea proprietății intelectuale;
- mai multă predictibilitate fiscală.
Ținta de 2% din PIB rămâne foarte departe
Documentele Comisiei Europene notează că România are o țintă de aproximativ 2% din PIB pentru R&D până în 2027.
Cu o intensitate actuală de aproximativ 0,46%, diferența este uriașă.
Chiar și o dublare ar lăsa România sub media europeană actuală.
Problema nu este doar „cât cheltuim”, ci și „cum cheltuim”
Finanțarea suplimentară trebuie însoțită de:
- evaluarea performanței;
- competiție reală între proiecte;
- finanțare multi-anuală;
- indicatori de rezultat;
- transfer către economie.
Altfel, bugetele mai mari pot produce puține efecte comerciale.
Ce înseamnă pentru companii
Pentru o firmă românească, inovarea nu înseamnă neapărat laborator de miliarde.
Poate însemna:
- automatizarea unui proces;
- software propriu;
- un produs nou;
- un brevet;
- o metodă de producție mai eficientă;
- intrarea pe o piață nouă.
Ce înseamnă pentru angajați
Economiile inovatoare tind să creeze mai multe roluri care cer:
- inginerie;
- analiză;
- cercetare;
- design;
- software;
- management tehnic.
Asta poate schimba în timp structura salariilor și tipul locurilor de muncă disponibile.
România, ultimul loc în UE la inovare: concluzia
Datele European Innovation Scoreboard 2026 sunt greu de ignorat.
România a făcut un mic progres față de anul trecut, dar rămâne pe ultimul loc în UE, cu un scor de aproximativ 47 față de aproximativ 111 pentru media europeană.
Cea mai mare problemă este structurală: investiții foarte mici în cercetare, finanțare redusă pentru firme inovatoare și legături insuficiente între cercetare și economie.
România are însă și puncte de plecare solide: infrastructură digitală, specialiști IT, industrie și acces la fonduri europene.
Întrebarea nu este dacă există potențial.
Întrebarea este dacă poate fi transformat suficient de repede în produse, brevete, companii care scalează și salarii mai mari.
Întrebări frecvente
Pe ce loc este România în UE la inovare în 2026?
România este pe ultimul loc între cele 27 de state membre în European Innovation Scoreboard 2026.
Care este scorul României?
În graficul Comisiei Europene, România are un indice de aproximativ 47, față de aproximativ 111 pentru media UE.
Cât investește România în cercetare și dezvoltare?
Datele europene pentru 2024 indică aproximativ 0,46% din PIB, față de aproximativ 2,24% media UE.
România a regresat față de 2025?
Nu. Scorul a crescut ușor, de la aproximativ 45 la aproximativ 47, dar poziția relativă rămâne ultima în UE.
Care sunt principalele probleme?
Subfinanțarea cercetării, investițiile private reduse în R&D, venture capital-ul modest, transferul tehnologic slab și impredictibilitatea politicilor sunt printre factorii indicați în rapoartele europene și OECD.
Surse: Comisia Europeană – European Innovation Scoreboard 2026; Eurostat – Key figures on Europe 2026; OECD – Economic Surveys Romania 2026; European Startup & Scaleup Scoreboard – Romania 2026.







Discuția cititorilor
Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.
Fii primul care deschide discuția.
Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.