Digitalizarea serviciilor publice în România are o problemă care se vede mai bine în cifre decât în discursurile despre „statul digital”. La momentul verificării, Catalogul Național al Serviciilor Publice afișează 3.354 de servicii furnizate de 343 de instituții ale administrației publice centrale. Dintre acestea, numai 613 pot fi realizate integral online. Alte 30% sunt doar parțial online, iar 1.736 sunt disponibile exclusiv la ghișeu.
Asta înseamnă că doar 18,3% dintre serviciile inventariate în catalog sunt complet digitalizate. Cifra nu spune însă singură toată povestea. România are deja Ghișeul.ro, ROeID, HUB-uri sectoriale, ROePAS, Cloud Guvernamental și proiecte de interoperabilitate. Întrebarea utilă nu mai este dacă există platforme, ci unde se rupe traseul dintre portal și rezolvarea efectivă a unei probleme fără drum la instituție.
Pentru a completa informațiile de mai sus, poți consulta și Centrala nucleară de la Cernavodă s-a oprit complet: România rămâne temporar fără energie nucleară, un articol care dezvoltă un aspect direct legat de acest subiect.

Ce arată, de fapt, cele 3.354 de servicii publice
Catalogul Național al Serviciilor Publice este administrat de Autoritatea pentru Digitalizarea României și inventariază servicii furnizate de administrația publică centrală. Prin urmare, cifra de 3.354 nu trebuie citită ca inventar exhaustiv al tuturor procedurilor locale din fiecare primărie din România.
La verificarea InfoBuz, catalogul afișa:
| Situație | Număr / pondere |
|---|---|
| Total servicii publicate | 3.354 |
| Complet online | 613 – 18,3% |
| Parțial online | 30% |
| Doar la ghișeu | 1.736 – 51,8% |
| Instituții înrolate | 343 |
Datele sunt publicate live de Catalogul Național al Serviciilor Publice și se pot modifica pe măsură ce instituțiile își actualizează procedurile.
„Complet online” este testul care contează pentru cetățean
Un serviciu poate avea formular PDF pe internet, programare online sau informații foarte bune pe site și totuși să nu fie un serviciu digital complet. Din perspectiva utilizatorului, digitalizarea reală apare atunci când poți începe procedura, te poți identifica, poți încărca documentele, plăti dacă este nevoie, urmări stadiul și primi rezultatul fără o etapă obligatorie la ghișeu.
Catalogul însuși arată diferența. Pentru permisul de conducere, de exemplu, serviciul de eliberare a unui duplicat apare ca online, în timp ce eliberarea unui permis cu o nouă valabilitate este clasificată drept parțial online. În zona actelor de identitate, mai multe proceduri sunt de asemenea încadrate ca parțial online.
Cu alte cuvinte, servicii publice online nu înseamnă automat „administrație fără ghișeu”. Uneori internetul digitalizează doar începutul procedurii.
Paradoxul României: există infrastructură, dar utilizarea rămâne foarte scăzută
Un al doilea indicator arată că problema nu este numai oferta. Potrivit Eurostat, în 2025 doar 24,1% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit în ultimele 12 luni un site sau o aplicație a unei autorități publice. Media Uniunii Europene a fost de 71,9%.
La capătul opus, Danemarca a ajuns la 98%, Țările de Jos la 96,2%, Finlanda la 96,1%, iar Suedia la 96%. România a avut cea mai mică pondere din UE în această măsurare.
Acest indicator măsoară utilizarea, nu numărul de servicii existente. Tocmai diferența dintre cele două perspective este relevantă: o administrație poate construi platforme, dar dacă serviciile sunt fragmentate, greu de găsit, necesită conturi diferite sau se termină tot la ghișeu, adoptarea poate rămâne redusă.
Eurostat – utilizarea serviciilor de e-guvernare în 2025.
Unde se oprește digitalizarea serviciilor publice în România: la schimbul de date
Una dintre cele mai importante probleme este interoperabilitatea: instituțiile trebuie să poată schimba date între ele în mod controlat, astfel încât cetățeanul să nu mai transporte documente de la o autoritate la alta.
Comisia Europeană a formulat exact această recomandare în Raportul pentru Deceniul Digital 2026: România are un nivel ridicat de resurse investite în digitalizarea serviciilor publice, dar trebuie să construiască un ecosistem public de cloud unificat, să pună accent pe interoperabilitate și să implementeze principiul „once-only”.
Principiul este simplu: statul nu ar trebui să îți ceară din nou o informație pe care o altă instituție publică o deține deja și o poate transmite legal. În practică, tocmai acest schimb automat de date separă o procedură cu adevărat digitală de un formular electronic care produce alte drumuri și alte copii.
Comisia Europeană – Romania’s 2026 Digital Decade Country Report.
Platforma Națională de Interoperabilitate este una dintre piesele lipsă
Autoritatea pentru Digitalizarea României dezvoltă Platforma Națională de Interoperabilitate, proiect care prevede conectarea registrelor de bază și integrarea cu sisteme precum ROeID, nodul eIDAS, Single Digital Gateway și portalurile sectoriale ale unor instituții precum MAI, ANAF, ONRC sau Ministerul Educației.
Obiectivul declarat este reducerea sarcinilor administrative și dezvoltarea unor servicii integrate. Dacă funcționează așa cum este proiectată, PNI ar trebui să rezolve o parte din situațiile în care cetățeanul devine astăzi „curierul” dintre două baze de date publice.
ADR – Platforma Națională de Interoperabilitate.
Cloudul Guvernamental nu digitalizează singur un serviciu
În septembrie 2026, ADR a anunțat finalizarea proiectului pentru infrastructura Cloudului Guvernamental. Este o etapă importantă, dar infrastructura și serviciul oferit cetățeanului sunt lucruri diferite.
Un centru de date modern poate găzdui aplicațiile administrației, le poate face mai scalabile și mai sigure și poate facilita integrarea. Dar dacă procedura juridică cere în continuare un document pe hârtie, dacă o instituție nu și-a adaptat fluxul sau dacă bazele de date nu comunică, cloudul nu elimină singur ghișeul.
ADR explică, de altfel, că o parte importantă a programului nu este doar infrastructura, ci și migrarea și modernizarea aplicațiilor existente. Proiectul de migrare a urmărit cel puțin 30 de aplicații și sisteme IT ale administrației centrale.
ADR – Cloudul Privat Guvernamental · ADR – migrarea aplicațiilor în cloud.
ROePAS încearcă să rezolve o altă problemă: „unde găsesc serviciul?”
În martie 2026, ADR a lansat versiunea beta a ROePAS, prezentată drept punct unic de acces la servicii publice digitale. Platforma centralizează informații, proceduri și servicii și este gândită să înlocuiască vechiul PCUe.
Dar chiar comunicatul de lansare arată dimensiunea muncii rămase: instituțiile trebuie să verifice, actualizeze și valideze procedurile migrate, iar serviciile devin disponibile treptat pe măsură ce fiecare autoritate finalizează procesul.
Aici se vede una dintre limitele pe care digitalizarea serviciilor publice în România încă le are: poți construi un portal unic, dar conținutul și fluxul fiecărui serviciu depind în continuare de instituția care îl furnizează.

ADR – lansarea ROePAS Beta, 12 martie 2026.
Digitalizare nu înseamnă doar să muți formularul PDF pe internet
O capcană veche a e-guvernării este digitalizarea birocrației existente fără reproiectarea ei. Dacă o procedură are șapte avize pe hârtie și fiecare aviz este transformat într-un PDF încărcat separat, cetățeanul folosește internetul, dar nu primește neapărat un serviciu mai simplu.
De aceea, în iunie 2026, ADR a lansat împreună cu sprijin european un proiect dedicat explicit serviciilor publice digitale centrate pe utilizator. Accentul nu mai este doar pe tehnologie, ci pe modul în care serviciul este proiectat din perspectiva celui care îl folosește.
ADR – proiectul pentru servicii publice digitale centrate pe utilizator.
Numărul de servicii poate fi înșelător dacă nu te uiți și la importanța lor
Un alt motiv pentru care procentul de 18,3% trebuie interpretat cu atenție este structura catalogului. Nu toate serviciile au aceeași frecvență de utilizare și același impact.
Catalogul arată, de exemplu, 727 de servicii în transporturi, 498 în mediu, 366 în sănătate, 296 în educație, formare și cultură și 245 în agricultură. Autoritatea Navală Română are singură 494 de servicii publicate, iar Autoritatea Aeronautică Civilă 190.
Prin urmare, digitalizarea a 100 de proceduri tehnice rare și digitalizarea unei proceduri folosite anual de milioane de persoane nu au același efect social. Pentru cetățean, contează mai mult dacă poate rezolva integral online momentele importante ale vieții: identitate, familie, permis, sănătate, muncă, taxe, educație sau pensionare.
Există și exemple în care digitalizarea funcționează cap-coadă
Imaginea nu este uniform negativă. Unele servicii pot fi deja realizate integral online. Un exemplu practic este certificatul de cazier judiciar pentru persoanele fizice, care poate fi solicitat și descărcat electronic prin HUB-ul MAI pentru utilizatorii care îndeplinesc condițiile de autentificare.
InfoBuz a publicat separat un ghid despre cum obții cazierul judiciar online și ce faci dacă validarea contului nu funcționează. Tocmai astfel de servicii arată diferența dintre „avem un site” și „pot rezolva problema fără să plec de acasă”.
Un alt exemplu al tranziției este Cartea Electronică de Identitate. Integrarea ei cu alte sisteme publice avansează treptat, dar nu înseamnă că fiecare serviciu public o poate utiliza deja în toate scenariile. InfoBuz a explicat și ce înseamnă integrarea CEI în sistemul de sănătate și ce nu înlocuiește încă.
Problema competențelor digitale nu poate fi ignorată
Comisia Europeană indică și o limită care nu ține direct de servere sau aplicații: nivelul redus al competențelor digitale de bază afectează folosirea serviciilor publice digitale. InfoBuz a explicat separat ce înseamnă concret competențele digitale de bază și cum pot fi evaluate.
Asta înseamnă că un serviciu nu este cu adevărat accesibil doar pentru că funcționează într-un browser. Dacă fluxul este greu de înțeles, autentificarea complicată, limbajul birocratic sau interfața slab adaptată pentru telefon, o parte dintre cetățeni vor continua să prefere ghișeul ori vor depinde de ajutorul altcuiva.
Digitalizarea serviciilor publice în România are nevoie, deci, de două lucruri simultan: servicii mai bune și utilizatori capabili să le folosească. Eliminarea completă a canalului fizic nu este nici realistă, nici de dorit pentru toate categoriile de populație; obiectivul este ca prezența la ghișeu să nu mai fie obligatorie acolo unde procedura poate fi rezolvată digital.
Ce ar trebui urmărit până în 2030
Ținta europeană pentru 2030 este ca toate serviciile publice cheie pentru cetățeni și companii să fie disponibile online. Pentru România, progresul real nu va putea fi evaluat doar prin numărul de portaluri lansate sau prin valoarea investițiilor.
- Ponderea serviciilor complet online trebuie să crească, nu doar cea a serviciilor „parțial online”.
- Interoperabilitatea trebuie să reducă documentele cerute repetat de instituții.
- ROeID și identificarea electronică trebuie să poată fi folosite într-un număr tot mai mare de proceduri.
- ROePAS trebuie să devină o poartă reală către servicii, nu doar un catalog de linkuri și instrucțiuni.
- Cloudul Guvernamental trebuie să se traducă în aplicații migrate și procese modernizate, nu doar infrastructură.
- Experiența de utilizare trebuie măsurată prin finalizarea procedurii, nu prin existența formularului electronic.
- Utilizarea efectivă trebuie să se apropie de media europeană; altfel, oferta digitală nu ajunge la cetățeni.
Unde se oprește astăzi digitalizarea statului român
Cifrele sugerează că România nu mai este într-un punct în care problema principală este lipsa totală a infrastructurii. Există identitate digitală, plăți online, portaluri sectoriale, un punct unic în dezvoltare, cloud și proiecte de interoperabilitate.
Digitalizarea se oprește cel mai des între sisteme și între etapele aceleiași proceduri. Formularul poate fi online, dar documentul vine de la altă instituție. Programarea poate fi online, dar prezența fizică rămâne obligatorie. Portalul există, dar serviciul nu este încă validat. Datele există în stat, dar cetățeanul trebuie să le aducă din nou.
Tocmai de aceea, cifra de 613 servicii complet online este mai relevantă decât numărul total de 3.354. Ea arată cât din administrația inventariată poate fi parcursă astăzi fără întreruperea fluxului digital.
Concluzie: următoarea etapă nu mai este „încă un portal”
România a investit și continuă să investească masiv în transformarea digitală a administrației. Raportul european din 2026 recunoaște nivelul ridicat al resurselor alocate, iar proiectele aflate în lucru atacă exact zonele care au rămas în urmă: cloud, interoperabilitate, identitate electronică și servicii centrate pe utilizator.
Dar pentru cetățean succesul nu se măsoară în servere, bugete sau numărul de platforme. Se măsoară mai simplu: pot rezolva complet problema online sau trebuie, la un moment dat, să mă ridic de la calculator și să merg la ghișeu?
La finalul lui septembrie 2026, Catalogul Național spune că pentru mai mult de jumătate dintre serviciile inventariate răspunsul este încă „ghișeu”. Acolo se vede cel mai clar cât mai are de parcurs digitalizarea serviciilor publice în România.
Surse și documente consultate
- Catalogul Național al Serviciilor Publice – date live privind numărul și nivelul de digitalizare al serviciilor
- Eurostat – E-government services used by 72% of people in the EU, date pentru 2025
- Comisia Europeană – Romania’s 2026 Digital Decade Country Report
- Comisia Europeană – eGovernment Benchmark 2026
- ADR – lansarea ROePAS Beta
- ADR – Platforma Națională de Interoperabilitate
- ADR – Cloudul Privat Guvernamental
- ADR – Migrarea aplicațiilor și sistemelor informatice în cloud
- ADR – dezvoltarea serviciilor publice digitale centrate pe utilizator
Notă editorială: valorile din Catalogul Național al Serviciilor Publice sunt dinamice și pot fi actualizate de instituțiile participante. Cifrele prezentate în articol reprezintă situația verificată de InfoBuz la 29 septembrie 2026. Catalogul vizează serviciile publice publicate de instituțiile administrației publice centrale și nu trebuie interpretat automat ca inventar exhaustiv al tuturor serviciilor locale din România.




Discuția cititorilor
Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.
Fii primul care deschide discuția.
Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.