Radonul din locuință: ce măsurătoare arată riscul real al casei

Radonul din locuință: ce măsurătoare arată riscul real al casei

Rating
—/5 0 evaluări
Urmărește-ne pe Google News

Radonul poate pătrunde din sol în clădiri și se poate acumula în aerul interior, fără miros, culoare sau gust. Pentru o casă sau un apartament, întrebarea utilă nu este dacă „se simte” în cameră, ci dacă expunerea medie pe termen lung este ridicată. Aceasta nu poate fi decisă de harta unei zone, de o aerisire ocazională sau de cifra afișată de un detector într-o singură zi.

În România, nivelul de referință este de 300 Bq/m³ pentru media anuală a concentrației de radon în aerul interior. Bq/m³ înseamnă becquereli pe metru cub, unitatea care exprimă activitatea radioactivă dintr-un volum de aer. Nivelul nu este o frontieră biologică sub care riscul devine zero, ci reperul la care cadrul românesc cere evaluarea cauzelor și măsuri de reducere.

Pe scurt: pentru a afla riscul real al unei locuințe, cereți un screening realizat conform metodologiei, printr-un laborator desemnat de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN). În mod obișnuit, acesta folosește detectoare integrate lăsate în locuință cel puțin trei luni; o măsurare rapidă poate avea un rol diferit, dar nu înlocuiește estimarea mediei anuale.

Radon în locuință: patru instrumente, patru răspunsuri diferite

Confuzia apare fiindcă toate instrumentele produc, într-un fel sau altul, o cifră despre radon. Cifra nu are însă aceeași semnificație.

Instrument sau etapăLa ce ajutăCe nu poate demonstra singur
Harta de radonArată zone pentru prioritizarea măsurărilor și a intervențiilor.Concentrația dintr-o anumită cameră sau locuință.
Screening integratEstimează indicatorul CARIA, media anuală a concentrației din interior.Pe unde intră radonul și care soluție tehnică este potrivită.
Măsurare de controlCaută sursele și traseele de pătrundere, pentru un plan de remediere.Înlocuirea unui screening pe termen mai lung.
Măsurare de urmărireVerifică dacă lucrările de reducere au funcționat.Garanția că rezultatul va rămâne neschimbat după modificări ale clădirii.

Harta publicată de CNCAN este utilă pentru orientare. Ea agregă măsurători și poate indica unde autoritățile, proiectanții și proprietarii ar trebui să acorde mai multă atenție. Nu poate însă diagnostica o casă: două clădiri apropiate pot avea concentrații diferite din cauza fundației, fisurilor, subsolului, tipului de teren, ventilării și modului în care sunt folosite încăperile.

Același principiu se aplică unui detector comercial. O valoare afișată în timp real poate fi utilă pentru a observa variații sau pentru a decide că merită o investigație. Dar, fără informații despre durată, amplasare, metodă, calibrare și corecțiile necesare, ea nu este automat echivalentă cu screeningul prevăzut în metodologia românească.

De ce o valoare de azi nu este media anuală

Concentrația de radon poate varia de la o oră la alta, de la o zi la alta și între sezoane. Schimbul de aer, diferența de temperatură dintre interior și exterior, presiunea atmosferică și felul în care este utilizată încăperea pot schimba temporar valoarea măsurată.

De aceea, metodologia aprobată prin Ordinul CNCAN nr. 153/2023 definește CARIA drept concentrația activității radonului ca medie anuală în aerul interior. Pentru screening, aceasta prevede metoda integrată pe o perioadă de minimum trei luni, recomandabil în sezonul rece. Dacă măsurarea durează mai puțin de 12 luni, rezultatele sunt corectate prin factorii prevăzuți de metodologie pentru a estima media anuală.

În locuințe sunt necesari cel puțin doi detectori, plasați în încăperi relevante pentru ocupare, conform cerințelor tehnice. Cu alte cuvinte, o singură valoare luată lângă o fereastră, într-o cameră rar folosită ori pe durata unui weekend nu răspunde la întrebarea la care răspunde CARIA.

Organizația Mondială a Sănătății arată că riscul asociat radonului crește odată cu expunerea de lungă durată și recomandă măsurări de cel puțin trei luni pentru estimarea mediei anuale. În fișa sa despre radon și sănătate, OMS recomandă un nivel de referință de 100 Bq/m³ acolo unde condițiile naționale permit și precizează că nivelul național nu ar trebui să depășească 300 Bq/m³.

Aceasta nu înseamnă că România are două praguri legale concurente. Pentru locuințele din România, reperul aplicabil este nivelul de referință de 300 Bq/m³ pentru media anuală. Valoarea de 100 Bq/m³ este recomandarea internațională de sănătate publică a OMS.

Cum ceri o măsurare a radonului care poate fi interpretată

Primul pas este verificarea laboratorului. CNCAN publică un registru al laboratoarelor desemnate; statutul trebuie verificat în momentul solicitării, deoarece listele și valabilitatea desemnărilor se pot actualiza. Faptul că o firmă vinde detectoare sau oferă o citire rapidă nu demonstrează singur că face screening conform metodologiei CNCAN.

Înainte de comandă, merită cerut în scris răspunsul la câteva întrebări simple:

  • măsurarea este screening prin metodă integrată și durează cel puțin trei luni?
  • câți detectori sunt incluși și în ce încăperi urmează să fie amplasați?
  • rezultatul final va indica perioada efectivă de expunere și valorile obținute?
  • raportul va calcula CARIA și va preciza eventualii factori de corecție?
  • laboratorul este desemnat de CNCAN pentru domeniul radonului la data contractării?

Nu există în documentele publice consultate un tarif național standard pentru testarea unei locuințe. Prețul trebuie cerut direct de la laborator și comparat cu serviciul inclus: numărul detectoarelor, durata, analiza, raportul și eventualele recomandări ulterioare.

Fișa minimă pentru citirea unui buletin de măsurare

Un rezultat interpretabil nu este doar „radon: X Bq/m³”. Buletinul ar trebui citit împreună cu următoarele informații:

  • adresa și încăperile în care au stat detectoarele;
  • numărul detectoarelor și poziționarea lor;
  • data începerii și încheierii măsurării;
  • metoda utilizată și laboratorul care a emis rezultatul;
  • valorile pe detector, acolo unde sunt raportate;
  • CARIA estimată și factorii de corecție utilizați, dacă perioada a fost sub un an.

Aceste detalii explică de ce două rezultate numerice nu pot fi comparate automat. O citire de 250 Bq/m³ într-o zi și un CARIA de 250 Bq/m³ obținut după screening nu au aceeași forță de interpretare.

Ce faci dacă rezultatul este sub, aproape de sau peste 300 Bq/m³

Un rezultat sub nivelul de referință nu echivalează cu absența totală a riscului. Este totuși informația relevantă pentru a decide dacă, în condițiile măsurate, locuința se situează sub reperul românesc pentru media anuală.

Dacă valoarea este aproape de 300 Bq/m³, păstrați raportul, întrebați laboratorul ce înseamnă incertitudinea măsurării și evitați concluziile bazate pe aerisirea făcută special în perioada testului. Este rezonabilă și discuția despre repetarea măsurării, mai ales dacă au existat schimbări importante în ventilare sau în utilizarea încăperilor.

Dacă cel puțin un rezultat depășește 300 Bq/m³, metodologia prevede identificarea cauzelor, stabilirea unui plan de remediere și o măsurare de urmărire după aplicarea măsurilor. Următoarea etapă nu este neapărat cumpărarea unui ventilator sau o lucrare făcută la întâmplare.

Măsurarea de control are un scop distinct: poate folosi metode continue și instantanee pentru cel puțin cinci zile, astfel încât specialiștii să identifice sursele și căile prin care radonul intră în clădire. Ea ajută la proiectarea intervenției, dar nu înlocuiește screeningul de minimum trei luni care estimează expunerea anuală.

Aerisirea ajută, dar nu este un verdict și nici o rețetă universală

Aerisirea poate reduce concentrația de radon în anumite situații, însă efectul poate fi temporar. Dacă radonul continuă să intre din sol, dintr-un subsol sau prin trasee de aer din construcție, concentrația poate crește din nou după închiderea ferestrelor.

Ghidul CNCAN privind remedierea concentrației de radon tratează soluțiile ca intervenții adaptate clădirii: sursa, traseele de intrare, fundația, ventilarea existentă, destinația încăperilor, costurile și eficiența energetică trebuie analizate împreună. Măsurile pot include etanșarea unor căi de pătrundere, schimbări controlate de ventilare sau soluții aplicate la fundație, însă alegerea lor cere un diagnostic tehnic.

Acesta este și motivul pentru care renovarea energetică merită inclusă în discuție. Înlocuirea ferestrelor, izolarea sau schimbarea ventilării pot modifica fluxul de aer din clădire. Nu rezultă că orice renovare mărește radonul, dar metodologia recomandă repetarea măsurărilor după reabilitare, modificări structurale sau alte intervenții care pot schimba ventilarea.

Când se repetă testarea și ce rol are chiriașul

Metodologia recomandă repetarea măsurărilor cel puțin o dată la zece ani, precum și după lucrări care modifică structura, izolarea termică, etanșeitatea sau ventilarea. Pentru o familie care petrece mult timp în camere de la parter, demisol sau subsol, acestea sunt de regulă spațiile care merită atenție specială, fără ca etajele superioare să fie excluse automat.

Un chiriaș poate solicita proprietarului o măsurare și poate cere acces la raportul complet. În practică, proprietarul este cel care poate decide lucrările asupra clădirii, dar rezultatul este relevant pentru toți cei care ocupă spațiul. O discuție bună pornește de la raportul laboratorului, nu de la presupunerea că zona de pe hartă sau o valoare de moment dă deja verdictul pentru apartament.

Radonul este asociat de OMS cu cancerul pulmonar, iar fumatul amplifică substanțial riscul. Măsurarea și reducerea expunerii sunt măsuri de prevenție la nivelul clădirii; ele nu sunt un test medical și nu pot diagnostica o persoană.

Datele locale pot semnala o problemă, dar nu descriu automat toată România

CNCAN a comunicat că 20% dintre clădirile educaționale investigate au depășit nivelul de referință de 300 Bq/m³. Formula importantă este „dintre clădirile investigate”: comunicatul nu oferă, într-un set public complet și ușor de auditat, toate detaliile necesare pentru a transforma procentul într-o rată națională pentru școli sau locuințe.

Un studiu publicat în 2025, realizat în Cluj-Napoca, a analizat 198 de instituții educaționale și 266 de case, cu măsurători în 1.440 de încăperi. Autorii au raportat depășiri de 300 Bq/m³ în 24% dintre instituțiile educaționale și în 13% dintre casele incluse. Studiul este util pentru a arăta variația dintre clădiri și influența caracteristicilor locale, dar nu este un eșantion reprezentativ pentru toate locuințele din România.

Concluzia practică este mai puțin spectaculoasă, dar mai utilă: harta și datele locale pot spune că merită să fii atent; numai măsurarea corectă din spațiul în care locuiești poate estima expunerea acelei locuințe.

Întrebări frecvente

Care este nivelul de referință pentru radon în România?

Nivelul de referință este 300 Bq/m³ pentru media anuală a concentrației de radon în aerul interior. Nu este o valoare instantanee și nici un nivel sub care riscul devine zero.

Este suficient un detector de radon cumpărat online?

Poate fi util pentru orientare și observarea variațiilor, dar nu este automat echivalent cu screeningul realizat conform metodologiei românești. Pentru un rezultat comparabil cu nivelul de referință, verifică durata, metoda, amplasarea și laboratorul desemnat de CNCAN.

Cât trebuie să dureze măsurarea radonului într-o locuință?

Metodologia de screening prevede metoda integrată pe minimum trei luni, recomandabil în sezonul rece. Pentru perioade mai scurte de 12 luni se folosesc factori de corecție pentru estimarea mediei anuale.

Aerisirea zilnică elimină problema radonului?

Aerisirea poate reduce temporar concentrația, dar nu elimină neapărat sursa sau traseul prin care radonul intră în clădire. După un rezultat ridicat, este necesară evaluarea cauzelor și un plan adaptat clădirii.

Ce urmează după un rezultat peste 300 Bq/m³?

Sunt necesare identificarea cauzelor și un plan de remediere. Măsurarea de control ajută la identificarea surselor și a căilor de intrare, iar după intervenții se face o măsurare de urmărire pentru a verifica eficiența lor.

Surse consultate

Etichete: calitatea aerului interiorcancer pulmonarCNCANradonrenovare energeticăsănătatea locuinței
Distribuie articolul
COMUNITATEA INFOBUZ

Discuția cititorilor

Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.

0 comentarii

Fii primul care deschide discuția.

Lasă un comentariu

Adresa de email este vizibilă doar administratorilor și nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.