La Evaluarea Națională și Bacalaureatul din 2026, un elev cu cerințe educaționale speciale putea primi condiții adaptate de susținere a probei. Timpul suplimentar, sala separată, citirea cerințelor, Braille, calculatorul sau dictarea răspunsurilor erau posibile în anumite situații, dar nu se acordau automat și nu însemnau subiecte mai ușoare.
Procedura Ministerului Educației a prevăzut un traseu clar: cerere scrisă, documente justificative, transmiterea dosarului prin școală și decizia comisiei județene de organizare a examenului sau a Comisiei Municipiului București. Pentru Evaluarea Națională 2026, termenul indicat în procedură a fost 12 iunie 2026. Pentru Bacalaureat, cererea trebuia depusă cel târziu până în perioada de înscriere la examen.
Important pentru familiile care caută acum informația: aceste termene au trecut, iar regulile de mai jos descriu procedura aplicată sesiunilor din 2026. La 12 noiembrie 2026, Ministerul Educației a publicat un proiect de procedură în consultare publică pentru sesiunile viitoare. Acesta nu poate fi tratat drept regulă definitivă până la adoptarea sa oficială.
Adaptări examene elevi CES: ce urmărea procedura din 2026
Logica procedurii nu a fost schimbarea standardului de examinare, ci înlăturarea unei bariere care îl împiedică pe candidat să arate ce știe. Subiectele au rămas comune. Se putea adapta, în funcție de situația elevului, felul în care cerința era recepționată sau felul în care răspunsul era consemnat.
Procedura oficială se aplica elevilor cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare. Categoria includea, între altele, tulburarea de spectru autist, tulburările specifice de învățare (TSI), ADHD, tulburările de dezvoltare intelectuală și alte tulburări de neurodezvoltare, în condițiile documentării lor medicale sau școlar-profesionale.
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 oferă cadrul mai larg pentru educația specială și pentru sprijinul acordat elevilor cu CES. Însă, pentru un examen național, măsura concretă nu se stabilea doar prin existența unui diagnostic sau a unui certificat. Ea era analizată în procedura de examen și aprobată individual de comisia competentă.
Harta cererii: de la familie la comisia care decide
În 2026, părintele, reprezentantul legal sau elevul major formula în scris cererea și o adresa conducerii unității de învățământ. Nu era suficientă o discuție informală cu dirigintele, profesorul de sprijin sau directorul.
- Familia sau elevul major depunea cererea la școală. Cererea trebuia să indice condițiile adaptate solicitate, raportat la nevoile concrete ale elevului.
- Se atașau documentele justificative. Acestea susțineau existența situației care face necesară adaptarea.
- Școala transmitea solicitarea. Decizia nu aparținea unilateral școlii, ci comisiei județene de organizare a examenului sau Comisiei Municipiului București.
- Comisia putea aproba sau respinge motivat cererea. Aprobarea privea măsurile necesare pentru acel candidat, nu un pachet identic pentru toți elevii cu aceeași încadrare.
- Organizarea trebuia pregătită înainte de probă. Dacă se aproba un interpret, un profesor asistent, o sală distinctă ori echipament special, centrul de examen trebuia să poată pune în practică măsura decisă.
Inspectoratul Școlar Județean Timiș a publicat separat, pentru Evaluarea Națională 2026, cadrul metodologic și un model de cerere. Această publicare locală arată că procedura centrală a fost transmisă operațional în teritoriu, fără a demonstra însă că toate județele au avut aceleași resurse umane și tehnice.
Documentele care puteau susține solicitarea
Potrivit procedurii Ministerului Educației pentru examenele naționale din 2026, dosarul putea include unul dintre documentele justificative prevăzute:
- certificatul de orientare școlară și profesională;
- certificatul de încadrare în grad de handicap;
- certificatul A5 eliberat de medicul specialist;
- adeverința medicală eliberată de medicul specialist din comisia medicală județeană sau a municipiului București de orientare școlar-profesională.
Documentul nu înlocuia cererea și nici nu transforma fiecare facilitate într-un drept automat. Rolul lui era să ofere fundament pentru analiza nevoii individuale. De aceea, era util ca solicitarea să fie precisă: nu doar „adaptarea examenului”, ci măsura necesară pentru ca elevul să poată primi cerința și să își exprime răspunsul.
Ce măsuri puteau fi aprobate și ce barieră rezolvau
Lista de mai jos sintetizează exemple din procedura aplicată în 2026. Măsura depindea de particularitățile elevului și de aprobarea comisiei; nu toate opțiunile se potriveau fiecărei situații.
| Barieră în timpul probei | Exemple de adaptări posibile | Limita care păstra evaluarea comparabilă |
|---|---|---|
| Citirea sau urmărirea cerințelor | Citirea ori repetarea secvențială a cerințelor, caractere mărite, Braille, mijloace tehnice adaptate | Cerința era făcută accesibilă, nu explicată astfel încât să ofere metoda de rezolvare. |
| Comunicarea pentru candidații cu deficiențe de auz | Interpret mimico-gestual, inclusiv interpret autorizat desemnat când era necesar | Interpretul facilita comunicarea, fără a introduce indicii sau răspunsuri. |
| Redactarea de mână | Redactare pe calculator sau dictarea răspunsului către un profesor asistent | Profesorul consemna fidel ce dicta elevul; nu corecta și nu completa răspunsul. |
| Timpul și autoreglarea în probă | Timp suplimentar de cel mult două ore, pauze la cerere, sală separată | Măsura compensa dificultatea de acces ori de lucru, fără diminuarea conținutului cerut. |
| Instrumente compensatorii pentru TSI | Calculator de buzunar, tablă pitagoreică, tabele cu formule, hărți mentale sau scheme conceptuale, dacă erau aprobate | Instrumentele nu puteau furniza răspunsul ori raționamentul cerut de item. |
Pentru un elev cu dislexie, citirea cerinței putea elimina bariera de decodare a textului. Pentru un elev cu disgrafie sau disortografie, problema putea fi actul grafic al scrierii, nu cunoașterea răspunsului; aici putea deveni relevantă dictarea către profesorul asistent. Pentru un candidat cu deficiență de vedere, accesul la text putea presupune Braille, caractere mărite sau tehnologie asistivă.
Aceste exemple explică de ce formula „timp suplimentar pentru elevii cu CES” este incompletă. Timpul poate conta, dar nu rezolvă automat toate tipurile de bariere.
Unde se oprea adaptarea și începea avantajul nepermis
Diferența este simplă în principiu, deși poate fi dificilă în organizarea concretă: adaptarea schimbă canalul prin care candidatul primește cerința sau își transmite răspunsul; nu schimbă competența pe care examenul o verifică.
Un profesor asistent putea scrie după dictarea elevului, dar nu putea reformula răspunsul, corecta greșeli ori sugera idei. Un interpret putea face posibilă comunicarea, dar nu putea explica rezolvarea. Citirea secvențială a cerințelor putea ajuta candidatul să acceseze textul, însă nu putea transforma întrebarea într-o indicație de rezolvare.
În aceeași logică, materialele compensatorii nu trebuie prezentate drept „ajutor la examen”. Ele puteau fi admise numai în condițiile aprobării și numai dacă reduceau efectul tulburării sau al deficienței, fără să ofere răspunsul evaluat.
Simularea, testul util pentru organizare
Procedura din 2026 prevedea folosirea solicitării atât pentru simulare, cât și pentru examenul propriu-zis. Aceasta a făcut din simulare mai mult decât un antrenament academic: era și ocazia de a verifica dacă măsura aprobată poate funcționa în condiții reale.
Într-o situație care implica interpret, profesor asistent, calculator, Braille sau sală separată, familia și școala aveau interesul legitim să urmărească dacă rolurile sunt clare și dacă resursa prevăzută este disponibilă. O cerere nouă putea fi depusă dacă interveniseră modificări, cu respectarea termenelor aplicabile.
Date locale arată că procedura a fost folosită înaintea simulărilor. Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Iași către Ziarul de Iași, la momentul relatării erau înscriși 95 de elevi cu CES la simularea Evaluării Naționale și 40 la simularea Bacalaureatului. Cifrele sunt utile ca semnal de aplicare locală, dar nu reprezintă numărul final de candidați la examenele din vară și nu pot fi extrapolate la nivel național.
Ce rămâne de verificat pentru sesiunile următoare
După încheierea examenelor din 2026, punctul de plecare pentru familii nu ar trebui să fie o listă veche de facilități distribuită online, ci procedura oficială publicată pentru sesiunea la care elevul se înscrie. Termenele, modelele de cerere și formulările pot fi actualizate.
Proiectul pus în consultare publică de Ministerul Educației în noiembrie 2026 arată că regulile pentru viitor erau în curs de revizuire. Până la publicarea formei finale, este prudent să nu se presupună că toate detaliile procedurii din 2026 se păstrează neschimbate.
O limită importantă rămâne implementarea. O normă națională poate prevedea interpret, asistent, sală separată sau echipament, dar documentele consultate nu oferă o bază națională consolidată privind disponibilitatea acestor resurse în fiecare centru de examen. Dacă apare o respingere, familia poate cere decizia motivată și clarificări de la școală și inspectorat; materialele analizate nu conturează însă o cale unică și explicită de contestare care să poată fi prezentată drept regulă generală.
Dincolo de documente, miza practică este ca adaptarea aprobată să fie pregătită înainte de ziua probei. Acolo se vede diferența dintre o facilitate menționată într-o procedură și accesul efectiv al elevului la examen.
Întrebări frecvente
Elevii cu CES au primit subiecte mai ușoare la examenele din 2026?
Nu. Procedura urmărea adaptarea condițiilor de susținere a probei, nu reducerea competențelor evaluate. Subiectele au rămas comune, iar sprijinul nu putea furniza răspunsuri sau metode de rezolvare.
Cine depunea cererea pentru condiții adaptate la Evaluarea Națională sau Bacalaureat?
În procedura din 2026, cererea era formulată de părinte, reprezentantul legal sau elevul major și era adresată conducerii unității de învățământ.
Cine aproba adaptările solicitate?
Școala transmitea solicitarea, iar comisia județeană de organizare a examenului sau Comisia Municipiului București putea aproba ori respinge motivat cererea.
Timpul suplimentar era acordat automat?
Nu. Timpul suplimentar, de cel mult două ore potrivit procedurii din 2026, era una dintre măsurile posibile și depindea de analiza cazului și de aprobarea comisiei.
Poate profesorul asistent să corecteze răspunsul dictat de elev?
Nu. Rolul profesorului asistent era să consemneze dictarea în condițiile aprobate, fără să corecteze, să completeze sau să sugereze răspunsuri.
Surse consultate
- Ministerul Educației și Cercetării – Procedură privind asigurarea condițiilor de egalizare a șanselor la examenele naționale, sesiunea 2026
- Portal Legislativ – Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023
- Inspectoratul Școlar Județean Timiș – Cadru metodologic EN VIII 2026
- Ministerul Educației și Cercetării – Consultare publică privind proiectul procedurii de egalizare a șanselor la examenele naționale
- Ziarul de Iași – Elevii cu cerințe educaționale speciale pot beneficia de condiții adaptate la Evaluarea Națională și Bacalaureat











Discuția cititorilor
Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.
Fii primul care deschide discuția.
Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.