Solstițiul de iarnă 2026: data și ora exactă, cea mai scurtă zi și răsăritul în România

Solstițiul de iarnă 2026: data și ora exactă, cea mai scurtă zi și răsăritul în România

Rating
—/5 0 evaluări
Urmărește-ne pe Google News

Solstițiul de iarnă 2026 are loc luni, 21 decembrie, la ora 22:50 în România, momentul care marchează începutul iernii astronomice în emisfera nordică. Este cea mai scurtă zi a anului: la Constanța lumina durează aproximativ 8 ore și 52 de minute, iar la București 8 ore și 50 de minute. Îți arătăm orele răsăritului și apusului în șase orașe, de ce Soarele este atât de jos pe cer și de ce zilele încep să crească după solstițiu, deși diminețile pot deveni încă mai întunecate.

Solstițiul de iarnă 2026: data și ora exactă pentru România

Solstițiul de iarnă 2026 are loc luni, 21 decembrie, la ora 22:50, ora României (EET, UTC+2). Momentul corespunde orei 20:50 UTC. Este un eveniment astronomic care marchează începutul iernii astronomice în emisfera nordică, nu o perioadă de câteva zile și nici o schimbare bruscă a temperaturii aerului.

Calculul este confirmat de timeanddate, calendarul solstițiilor din 2026 și de United States Naval Observatory, după convertirea orei la fusul României. În decembrie România folosește ora standard UTC+2, nu ora de vară. Momentul exact se produce după apusul Soarelui în toate orașele țării.

De ce 21 decembrie este cea mai scurtă zi din an

În apropierea solstițiului de decembrie, emisfera nordică este înclinată în sens opus Soarelui. Într-un oraș precum București, Soarele parcurge pe cer un arc aparent mai scurt și rămâne mai puțin timp deasupra orizontului. Din această cauză, intervalul dintre răsărit și apus atinge minimul anual, aproximativ 8 ore și 50 de minute în Capitală.

Din punct de vedere astronomic, minima duratei luminii se produce în jurul datei solstițiului. În tabelele publicate în minute, două zile consecutive pot părea identice, pentru că diferența reală este de ordinul secundelor. În 2026, de exemplu, pentru București timeanddate indică 8:50:09 atât pe 21, cât și pe 22 decembrie, la rotunjirea afișată.

Axa Pământului: explicația științifică a anotimpurilor

Axa în jurul căreia se rotește Pământul este înclinată cu aproximativ 23,4 grade față de perpendiculara pe planul orbitei sale. Pe măsură ce planeta se deplasează în jurul Soarelui, orientarea aproximativ fixă a axei în spațiu face ca fiecare emisferă să primească lumină sub unghiuri diferite de-a lungul anului.

În decembrie, emisfera nordică este orientată mai mult în sens opus Soarelui: lumina ajunge sub un unghi mai mic, iar zilele sunt mai scurte. În emisfera sudică se întâmplă invers. Observatorul Naval al SUA și NOAA explică de ce înclinarea axei, nu distanța față de Soare, este principalul mecanism al anotimpurilor.

Solstițiul este un moment, nu o zi întreagă de «oprire»

Cuvântul solstițiu vine dintr-o formulare latină care evocă aparenta oprire a Soarelui. Nu înseamnă că acesta încetează să se deplaseze pe cer sau că Pământul își reduce rotația la un anumit ceas. Este momentul în care declinația aparentă a Soarelui atinge extrema sudică anuală, în jur de −23,4°.

În zilele din jurul solstițiului, modificarea declinației Soarelui devine foarte mică; de aici impresia vechilor observatori că poziția extremă a răsăritului sau a apusului rămâne aproape neschimbată. Un cadran ori o observație atentă pe mai multe săptămâni poate arăta fenomenul, dar nu există un efect spectaculos vizibil exact la 22:50.

Cât durează ziua pe 21 decembrie 2026 în șase orașe din România

Durata zilei diferă cu latitudinea. Orașele mai nordice au în decembrie un arc solar mai scurt, iar cele mai sudice beneficiază de puțin mai multă lumină. Ora răsăritului și a apusului depinde și de longitudine, motiv pentru care Iași poate avea un apus mai devreme la ceas decât Timișoara, deși sunt în același fus orar.

Datele din tabel sunt pentru luni, 21 decembrie 2026, exprimate în ora locală a României și rotunjite la minut. Au fost confruntate cu calendarele solare timeanddate — București, Constanța, Cluj-Napoca și cu tabele comparative de astronomie pentru celelalte orașe. Observarea reală poate diferi ușor din cauza reliefului, altitudinii și condițiilor atmosferice.

OrașRăsărit (21 dec.)Apus (21 dec.)Lungimea zilei
Constanța07:3716:298 h 52 min
București07:4816:388 h 50 min
Brașov07:5516:368 h 41 min
Timișoara08:1316:538 h 40 min
Cluj-Napoca08:0716:398 h 32 min
Iași07:5316:228 h 29 min

Constanța: 8 ore și 52 de minute de lumină în cea mai scurtă zi

La Constanța, Soarele răsare pe 21 decembrie 2026 în jurul orei 07:37 și apune în jurul orei 16:29. Durata astronomică dintre răsărit și apus este de aproximativ 8 ore și 52 de minute. În iunie, la solstițiul de vară, aceeași localitate are aproximativ 15 ore și 31 de minute de lumină, cu circa 6 ore și 39 de minute în plus.

Poziția geografică și deschiderea spre Marea Neagră pot oferi unele zone cu orizont vizual mai liber, dar nu schimbă geometria orbitei sau durata teoretică a zilei. Un observator aflat între clădiri ori în spatele unui deal poate pierde contactul vizual cu discul solar înaintea orei calculate pentru un orizont ideal.

București: răsărit la 07:48 și apus la 16:38

Pentru București, calendarul solar indică în 21 decembrie un răsărit la aproximativ 07:48, apusul la 16:38 și o durată a zilei de 8 ore, 50 de minute și 9 secunde. Folosim minutul întreg în comparații, dar secunda explică de ce variațiile de la o zi la alta pot fi prea mici pentru a apărea pe un ceas obișnuit.

În Capitală, amiaza solară survine în jurul orei 12:13, nu neapărat la 12:00. La acel moment Soarele urcă la aproximativ 22° deasupra orizontului, mult mai jos decât vara. Această înălțime redusă produce umbre lungi chiar și în mijlocul zilei și modifică puterea energiei solare care ajunge pe o suprafață orizontală.

Iași și Cluj-Napoca: de ce nordul are o zi mai scurtă

La Iași, pe 21 decembrie 2026, răsăritul este în jurul orei 07:53, iar apusul în jurul orei 16:22, adică circa 8 ore și 29 de minute între ele. La Cluj-Napoca răsăritul este în jur de 08:07, apusul în jur de 16:39, iar ziua durează aproximativ 8 ore și 32 de minute.

Faptul că răsăritul la Iași apare mai devreme la ceas decât la Cluj ține și de longitudine: Iași se află mai la est. Durata zilei, în schimb, este controlată în principal de latitudine în acest sezon. De aceea, pentru comparații corecte este mai bine să analizezi intervalul total de lumină, nu doar ora apusului.

Timișoara și Brașov: aceeași dată, alte ore locale

La Timișoara, solstițiul din 21 decembrie 2026 aduce un răsărit în jurul orei 08:13 și apus în jurul orei 16:53, cu aproximativ 8 ore și 40 de minute de lumină. La Brașov, valorile orientative sunt 07:55 și 16:36, deci aproximativ 8 ore și 41 de minute.

Aceste diferențe nu arată că Soarele «merge mai încet» într-un oraș. Toate localitățile au aceeași dată a solstițiului, în același fus orar, dar se află la coordonate geografice diferite. Pentru activități în aer liber, este util să verifici calendarul solar pentru localitatea exactă, nu să folosești automat orele din București.

Cum se calculează durata zilei: răsărit, apus și refracție

Prin «durata zilei» în astfel de tabele înțelegem intervalul dintre răsăritul și apusul aparent al Soarelui. În mod uzual, răsăritul este definit când marginea superioară a discului devine vizibilă la orizont, iar apusul când aceasta dispare. Calculele țin cont de o valoare standard pentru refracția atmosferică, fenomenul prin care lumina este deviată în straturile de aer.

Din acest motiv, un calcul strict geometric pentru centrul Soarelui poate diferi de ora afișată pentru răsărit. Reflecțiile marine, clădirile, munții ori refracția efectivă a aerului pot modifica observația locală. timeanddate explică metodologia și limitele calculelor. Tabelele au o precizie matematică declarată, nu promit vizibilitatea discului prin nori.

Noaptea este de aproape 15 ore? Diferența dintre lipsa Soarelui și întunericul total

Dacă Bucureștiul are aproximativ 8 ore și 50 de minute între răsărit și apus, restul celor 24 de ore reprezintă aproximativ 15 ore și 10 minute în care discul solar se află sub orizont. Acesta este un calcul valid al intervalului fără Soare deasupra orizontului, dar nu înseamnă că tot intervalul este complet întunecat.

Înainte de răsărit există zori, iar după apus există amurg. Pentru București, pe 21 decembrie, amurgul civil se termină în jurul orei 17:12, deși Soarele apune în jur de 16:38. Diferența devine importantă pentru fotografie, transport și activități în aer liber. Cerul nu trece instantaneu de la lumină la întuneric în momentul apusului.

Cel mai timpuriu apus nu se produce la solstițiu

Una dintre cele mai surprinzătoare particularități ale lunii decembrie este că cel mai timpuriu apus are loc cu aproximativ una-două săptămâni înaintea solstițiului, în funcție de loc. În București, calendarele pentru 2026 indică un apus în jurul orei 16:35 în jurul datei de 9–10 decembrie, în timp ce pe 21 decembrie Soarele apune în jurul orei 16:38.

Ziua continuă totuși să se scurteze până la solstițiu, pentru că răsăritul se deplasează spre ore din ce în ce mai târzii. După solstițiu, cele două momente nu se inversează simultan. Explicația ține de diferența dintre timpul solar aparent și timpul civil, descrisă de United States Naval Observatory.

Dată în BucureștiRăsăritApusDurata zilei
9 decembrie 202607:3916:35aprox. 8 h 56 min
21 decembrie 202607:4816:38aprox. 8 h 50 min
31 decembrie 202607:5116:45aprox. 8 h 53 min

De ce cel mai târziu răsărit vine după 21 decembrie

În jurul solstițiului, durata totală a luminii este minimă, dar amiaza solară se mută treptat mai târziu față de ceas. Acest decalaj face ca apusul să înceapă să se producă mai târziu chiar înainte ca răsăritul să înceapă să fie mai devreme. În București, cel mai târziu răsărit survine în primele zile ale lunii ianuarie.

Fenomenul poate părea paradoxal: după 21 decembrie ziua se lungește, dar dimineața poate părea încă mai întunecată. Nu este o contradicție. Se adună două schimbări, durata dintre răsărit și apus și deplasarea orei mijlocului zilei solare. Timeanddate explică această neconcordanță aparentă.

Ecuația timpului explicată fără formule complicate

Ziua solară aparentă, măsurată după poziția Soarelui, nu are exact aceeași durată în fiecare zi a anului. Orbita terestră este eliptică, iar axa Pământului este înclinată; împreună, aceste caracteristici fac ca momentul amiezii solare să nu coincidă mereu cu ora 12:00 a unui ceas care merge uniform. Diferența poartă denumirea de ecuația timpului.

În decembrie și ianuarie, această variație face ca răsăritul și apusul să se deplaseze la ore diferite, chiar atunci când intervalul dintre ele este aproape constant. Observatorul Naval al SUA prezintă explicația într-un material dedicat răsăriturilor și apusurilor din jurul solstițiului. Nu trebuie confundată ecuația timpului cu schimbarea oficială a orei, care are loc în alte perioade ale anului.

Cu cât încep să crească zilele după solstițiul de iarnă

În primele zile de după 21 decembrie, creșterea luminii naturale este foarte mică. Pentru București, un calendar solar indică aproximativ 8:50:09 atât pe 21, cât și pe 22 decembrie 2026, diferența fiind sub un interval ușor de observat. La 31 decembrie, ziua ajunge la aproximativ 8 ore și 53 de minute. Câștigul devine mai evident în săptămânile următoare.

Nu este corectă afirmația că, din prima zi după solstițiu, primim automat câte un minut suplimentar de lumină pe zi. Ritmul variației este mic lângă minimul anual și crește ulterior. În paralel, pot exista zile înnorate în care lumina percepută este mai slabă, dar durata astronomică dintre răsărit și apus continuă să urmeze ciclul anual.

De ce ianuarie și februarie pot fi mai reci, deși ziua crește

Solstițiul marchează minimul duratei zilei, nu obligatoriu ziua cea mai rece a anului. Solul, apa și atmosfera au inerție termică: energia acumulată și pierdută nu se echilibrează imediat cu schimbarea înălțimii Soarelui. Din acest motiv, în multe regiuni ale emisferei nordice cele mai reci perioade apar după solstițiu, în timpul iernii calendaristice.

Nu există o dată universală a minimului termic în toate orașele. Vremea este influențată de circulația atmosferică, nori, vânt, apropierea mării și eventual stratul de zăpadă. Solstițiul este calculat astronomic cu mult înainte, dar nu ne permite să anunțăm ce temperatură va avea Constanța sau Bucureștiul în ziua de 21 decembrie 2026.

Iarna nu apare pentru că Pământul este mai departe de Soare

Mitul potrivit căruia iarna ar fi cauzată în principal de îndepărtarea Pământului de Soare este greșit pentru anotimpurile obișnuite. Planeta se apropie de periheliu, punctul cel mai apropiat de Soare, în primele zile din ianuarie. Cu toate acestea, emisfera nordică trece prin iarnă, iar cea sudică prin vară.

Diferența de distanță orbitală influențează puțin energia totală primită, dar înclinarea axei controlează durata zilelor și unghiul luminii în fiecare emisferă. Explicația este prezentată de National Weather Service și US Naval Observatory. Nu trebuie confundate variațiile climatice cu distanța astronomică.

De ce Soarele pare atât de jos pe cer în decembrie

În apropierea solstițiului de iarnă, traiectoria aparentă a Soarelui peste orizont este joasă. La amiaza solară în București, înălțimea de aproximativ 22° produce umbre lungi și un unghi de iluminare mult mai mic decât vara. La Iași, poziția de la amiaza solară este și mai joasă, în jur de 19–20°, pentru că orașul se află la o latitudine mai nordică.

Poziția joasă a Soarelui afectează și felul în care suprafețele sunt încălzite și iluminate. Totuși, producția reală a unei instalații fotovoltaice nu poate fi calculată doar din unghiul solar al unei singure zile: contează orientarea, norii, umbrirea, temperatura și durata totală a sezonului. Evită interpretarea unei zile senine ca dovadă a randamentului întregii ierni.

Răsăritul spre sud-est și apusul spre sud-vest

În România, la solstițiul de iarnă, Soarele răsare în general la sud-est și apune la sud-vest, nu exact la est și vest. În București, pentru 21 decembrie 2026, calculele indică o direcție de aproximativ 123° la răsărit și 237° la apus, măsurate în grade pornind de la nord.

Pentru o fotografie a răsăritului, caută un orizont deschis spre sud-est și respectă siguranța în apropierea apei, pe faleză ori în zone montane. Nu privi Soarele prin binoclu sau telescop fără filtre solare certificate: intensitatea luminii poate produce leziuni oculare. Observarea poziției se poate face și prin umbre sau fotografii obișnuite de pe un trepied, fără a privi prin instrumente optice măritoare.

De ce aceeași zi nu are aceeași durată în România

România se întinde pe câteva grade de latitudine. Un oraș situat mai aproape de nordul țării primește în decembrie mai puțin timp cu Soarele deasupra orizontului. De exemplu, Iași are în jur de 8 ore și 29 de minute pe 21 decembrie, față de aproximativ 8 ore și 52 de minute la Constanța: o diferență de circa 23 de minute.

Latitudinea afectează mai ales durata luminii, iar longitudinea mută ora solară locală față de ceasul comun al fusului orar. Altitudinea și relieful modifică orizontul aparent, uneori semnificativ în văile montane. Prin urmare, un grafic unic pentru întreaga țară trebuie etichetat drept generalizare, nu orar exact pentru orice localitate.

Solstițiul de decembrie este solstițiu de vară în emisfera sudică

În momentul în care emisfera nordică are cel mai scurt arc solar, emisfera sudică este orientată mai mult spre Soare și trece prin solstițiul de vară. Pentru țări precum Australia, Africa de Sud ori Argentina, luna decembrie aduce zile mai lungi, în funcție de latitudine. Același eveniment astronomic primește deci nume sezoniere opuse.

În zona ecuatorială, durata zilei variază mult mai puțin decât în Europa, iar la latitudini polare apar extreme precum noaptea polară sau Soarele de la miezul nopții în anotimpul opus. Aceste diferențe reflectă geometria globală a iluminării, nu variația bruscă a activității Soarelui.

Ce este noaptea polară și de ce nu apare în România

Dincolo de Cercul Polar Arctic, în anumite zile din jurul iernii, Soarele nu se ridică deasupra orizontului. Fenomenul este numit noapte polară. Durata lui diferă în funcție de cât de aproape este locul de Polul Nord și de orizont. Nu înseamnă că întreaga perioadă este lipsită de orice lumină: pot exista crepuscul și alte surse de iluminare.

România se află mult la sud de Cercul Polar Arctic, astfel încât nici la solstițiul de iarnă Soarele nu dispare pentru o zi întreagă. Chiar și în localitățile nordice, răsare și apune zilnic în decembrie, deși intervalul luminos este mai scurt decât în sud.

Solstițiu versus echinocțiu: cele două noțiuni nu sunt interschimbabile

La solstiții, declinația aparentă a Soarelui atinge extremele nordică ori sudică. În jurul echinocțiilor, centrul Soarelui traversează ecuatorul ceresc, iar durata zilei se apropie de cea a nopții în multe regiuni. Nici la echinocțiu nu avem obligatoriu exact 12 ore între răsărit și apus, din cauza diametrului aparent al Soarelui și refracției.

Pentru explicații suplimentare, vezi analiza InfoBuz Echinocțiul de toamnă 2026: de ce ziua nu are exact 12 ore. Confuzia apare adesea atunci când sunt prezentate simplificat cele patru repere astronomice ale anului, fără distincția dintre poziția Soarelui și orele civile locale.

Iarna astronomică și iarna meteorologică încep la date diferite

În emisfera nordică, iarna astronomică 2026–2027 începe la solstițiul de decembrie și se încheie la echinocțiul de primăvară din martie 2027. În schimb, iarna meteorologică este definită prin lunile decembrie, ianuarie și februarie, începând la 1 decembrie. Această convenție ușurează compararea statisticilor climatice.

Prin urmare, o știre despre «prima zi de iarnă» poate indica două date fără să fie neapărat greșită, dacă precizează definiția folosită. Când scriem despre ora exactă a solstițiului, ne referim la astronomia poziției Soarelui; când discutăm despre mediile temperaturilor de iarnă, statisticile meteorologice folosesc adesea lunile calendaristice.

Ce poate observa un elev acasă: umbrele de la amiază

Un experiment simplu poate demonstra variația unghiului solar. Într-un loc sigur, unde Soarele este vizibil, așază un obiect vertical stabil și măsoară lungimea umbrei sale în apropierea amiezii solare. Repetă măsurătoarea în aceeași locație în zile senine, de exemplu în decembrie, martie și iunie. Folosește aceeași înălțime a obiectului și aceeași metodă de măsurare.

Umbra la amiază este, în general, mai lungă în apropierea solstițiului de iarnă decât vara la aceeași latitudine. Nu folosi experimentul pentru a calcula ora exactă a solstițiului sau vremea viitoare: observațiile sunt afectate de orizont, înclinarea obiectului și ora aleasă. Nu privi direct Soarele cu instrumente optice fără protecție specializată.

De ce solstițiul nu cade în fiecare an exact pe 21 decembrie

Anul calendaristic are de regulă 365 de zile, iar anul anotimpurilor nu este exact egal cu acest număr. Calendarul gregorian folosește ani bisecți pentru a menține anotimpurile aproximativ în aceleași luni. În plus, momentul solstițiului poate cădea la date civile diferite în funcție de fusul orar al observatorului.

În România, solstițiul de iarnă apare de obicei pe 21 sau 22 decembrie, în funcție de an și de ora exactă a evenimentului. În 2026 este luni, 21 decembrie, la ora 22:50. Nu folosi automat calendarul anului anterior pentru a anunța ora, deoarece minutele și uneori ziua civilă se schimbă.

Mituri despre cea mai scurtă zi din an

Mitul 1: «Soarele stă pe loc la 22:50». Fals: termenul descrie încetinirea variației declinației aparente, nu oprirea rotației Pământului. Mitul 2: «În 21 decembrie este obligatoriu cel mai rece». Fals: temperaturile depind de vreme și de inerția termică. Mitul 3: «Iarna începe pentru că Pământul este cel mai departe de Soare». Fals: planeta este relativ aproape de Soare în ianuarie.

Mitul 4: «Cel mai târziu răsărit și cel mai timpuriu apus se întâmplă simultan la solstițiu». Fals, din cauza ecuației timpului. Mitul 5: «Din 22 decembrie câștigăm imediat un minut zilnic». Fals, schimbarea inițială poate fi de numai câteva secunde. Mitul 6: «După apus este instantaneu noapte complet întunecată». Fals: urmează crepusculul.

Ce înseamnă solstițiul pentru rutina zilnică și activitățile în aer liber

Cel mai practic efect este intervalul scurt disponibil între răsărit și apus. Dacă planifici o plimbare, o drumeție sau o activitate care depinde de lumină, verifică ora apusului pentru localitatea exactă și adaugă o rezervă de timp. Pe teren montan, relieful poate ascunde Soarele mai devreme decât în tabelele calculate pentru un orizont liber.

Solstițiul nu produce automat un val de frig sau condiții meteo deosebite. Pentru prognoza temperaturii, a zăpezii și a vântului se consultă meteorologia, nu calendarul astronomic. Acesta din urmă poate explica durata luminii, nu tipul norilor ori probabilitatea de precipitații.

Tradiții de iarnă și semnificația culturală a zilelor care cresc

Solstițiile au fost observate de numeroase culturi, fiind repere utile pentru orientare, anotimpuri și ciclurile activităților. În diverse tradiții, apropierea celei mai scurte zile a fost asociată cu reînnoirea luminii, focul sau întâlnirile comunitare. Totuși, o legătură simbolică generală nu demonstrează că fiecare sărbătoare modernă provine direct dintr-un singur ritual antic.

Pentru un articol științific este util să separăm descrierea observabilă a cerului de interpretările religioase și folclorice. În 2026, data astronomică este calculabilă precis, pe când practicile culturale pot diferi foarte mult după regiune, comunitate și epocă.

Întrebări frecvente despre solstițiul de iarnă 2026

Când este solstițiul de iarnă 2026 în România? Luni, 21 decembrie, la ora 22:50 EET. Este aceasta cea mai scurtă zi? Da, minimul anual al duratei luminii în emisfera nordică apare în jurul solstițiului. Cât durează ziua la Constanța? Aproximativ 8 ore și 52 de minute. Dar la București? Aproximativ 8 ore și 50 de minute.

Încep zilele să crească după 21 decembrie? Da, inițial foarte lent. De ce apusul cel mai timpuriu vine înainte? Din cauza ecuației timpului. Solstițiul coincide cu cea mai rece zi? Nu obligatoriu. Este vizibil un fenomen special pe cer la 22:50? Nu: momentul este definit geometric, iar la acea oră este noapte în România.

Legături utile din arhiva InfoBuz

Pentru o explicație complementară a mecanicii cerești, citește ce s-ar întâmpla dacă rotația Pământului s-ar opri pentru o secundă. Pentru diferența dintre descrierea astronomică și interpretările populare ale mișcării planetelor, vezi și Mercur retrograd, explicat fără mituri. Aceste ghiduri nu înlocuiesc calculele de răsărit și apus pentru orașul tău.

Surse, calcul astronomic și metodologie editorială

Pentru data și ora evenimentului: timeanddate – Equinoxes and Solstices 2026 (UTC) și US Naval Observatory – Earth’s Seasons 2026. Pentru răsărituri, apusuri și durată: București, Constanța, Cluj-Napoca, Timișoara și tabelul comparativ pentru orașe din România.

Pentru explicația anotimpurilor și paradoxul apusului timpuriu: USNO – Seasons and Orbit, USNO – Sunrise and Sunset Near the Solstices, NOAA – What Is a Solstice? și timeanddate – Earliest Sunset. Orele sunt calculate pentru orizontul astronomic standard și rotunjite la minut, cu refracție convențională. Date verificate editorial la 22 noiembrie 2026. Tabelul nu este o observație meteo efectuată de InfoBuz.

Etichete: anotimpuriastronomiecea mai scurtă zidurata zileiiarna astronomicărăsărit și apussolstițiul de iarnăsolstițiul de iarnă 2026
Distribuie articolul
COMUNITATEA INFOBUZ

Discuția cititorilor

Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.

0 comentarii

Fii primul care deschide discuția.

Lasă un comentariu

Adresa de email este vizibilă doar administratorilor și nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.