La 4 septembrie 2026, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție intitulată „Correct the map”, care încurajează utilizarea mai largă a proiecțiilor cartografice cu suprafețe egale, în special Equal Earth, atunci când contează comparația dintre dimensiunile continentelor. Știrea a circulat rapid sub formula „ONU înlocuiește harta lumii”. Formula este însă prea categorică.
ONU nu a interzis proiecția Mercator, nu a impus o singură hartă pentru toate țările și nu obligă școlile din România să schimbe imediat atlasele. Rezoluția recomandă folosirea unor reprezentări mai potrivite pentru educație, conștientizare publică și alfabetizare geografică, acolo unde dimensiunea relativă a regiunilor este esențială. Mercator rămâne utilă pentru anumite sarcini, mai ales în navigație.
Ce a votat ONU pe 4 septembrie 2026
Textul, adoptat cu 164 de voturi pentru, unul împotrivă și șase abțineri, cere promovarea unei reprezentări cartografice mai echitabile a regiunilor lumii, cu atenție specială pentru Africa. Rezoluția indică proiecțiile cu suprafețe egale drept o soluție adecvată pentru hărțile care trebuie să compare întinderea continentelor și menționează în mod special proiecția Equal Earth.
De ce Africa? Pentru că pe o hartă Mercator clasică zonele aflate departe de Ecuator sunt mărite progresiv. Astfel, Groenlanda poate părea apropiată ca mărime de Africa, deși Africa are aproximativ 30,3 milioane de kilometri pătrați, iar Groenlanda circa 2,16 milioane de kilometri pătrați. Cu alte cuvinte, Africa este de circa 14 ori mai mare. Harta Mercator nu „greșește” accidental: deformarea este consecința matematică previzibilă a modului în care o suprafață curbată este proiectată pe un plan.
Rezoluția nu schimbă granițe, nu stabilește statutul politic al teritoriilor și nu transformă Equal Earth în standard obligatoriu pentru GPS, navigație, hărți maritime sau aplicații digitale. Reprezentanta Uniunii Europene a subliniat în dezbaterea ONU că domeniul textului este limitat la educație, informare și cultură geografică.
De ce Mercator face unele țări să pară uriașe
Gerardus Mercator a publicat proiecția sa celebră în 1569. Ideea era extrem de practică pentru navigatori: liniile de drum cu direcție constantă, numite loxodrome, apar ca linii drepte. Un marinar putea trasa un curs pe hartă, îi putea măsura unghiul față de nord și îl putea urma cu busola.
Prețul acestei proprietăți este deformarea suprafețelor. Pe Mercator, scara crește rapid spre poli. O insulă sau o țară situată la latitudini nordice ori sudice capătă o suprafață vizuală disproporționată. Canada, Rusia și Groenlanda sunt exemplele care atrag cel mai des atenția; și Europa pare mai întinsă decât ar rezulta din comparația reală a suprafețelor.
România, aflată în jurul paralelei de 45 de grade nord, este și ea mărită pe o hartă Mercator mondială, deși efectul este mult mai puțin spectaculos decât în cazul Groenlandei. Deformarea nu este despre valoarea sau importanța unei țări. Este despre geometrie: cu cât ne depărtăm de Ecuator, cu atât harta Mercator extinde mai mult suprafețele.
Equal Earth arată „adevărul”? Da, pentru suprafețe; nu pentru toate lucrurile
Equal Earth este o proiecție mondială creată în 2018 de cartografii Bojan Šavrič, Tom Patterson și Bernhard Jenny. Este o proiecție de tip „suprafețe egale”: păstrează proporțiile dintre arii. Dacă Africa este de aproximativ 14 ori mai mare decât Groenlanda pe glob, aceeași relație se păstrează și pe harta Equal Earth.
În același context, vezi și Sfânta Maria Mică 2026: când cade Nașterea Maicii Domnului, tradiții și ce nu este bine să faci, unde sunt prezentate informații suplimentare relevante.
Asta nu înseamnă că Equal Earth este o fotografie perfectă a Pământului. Nicio hartă plană nu poate conserva simultan suprafața, forma, distanța și direcția pentru toate punctele de pe glob. Equal Earth corectează problema comparației de arii, dar schimbă contururile și unghiurile, mai ales spre marginile planiglobului.
| Tip de reprezentare | Ce păstrează mai bine | Ce deformează sau limitează | Când este potrivită |
|---|---|---|---|
| Mercator | Unghiuri și direcții locale; loxodromele sunt linii drepte | Suprafețele cresc puternic spre poli | Navigație și hărți care pun accent pe direcție |
| Equal Earth | Proporțiile suprafețelor continentelor și țărilor | Forme, unghiuri și anumite distanțe | Educație, comparații globale de suprafață, hărți tematice legate de teritoriu |
| Glob | Forma generală, ariile și pozițiile relative la scară globală | Nu poate fi consultat la fel de ușor ca o hartă plană; arată doar o emisferă odată | Înțelegerea intuitivă a Pământului ca planetă |
| Winkel Tripel sau Robinson | Un compromis vizual între mai multe tipuri de deformare | Nu păstrează exact nici ariile, nici unghiurile | Atlase generale și prezentări ale lumii |
Comisia pentru proiecții cartografice a Asociației Cartografice Internaționale formulează ideea direct: nu există o singură proiecție „corectă” pentru toate scopurile. Ea recomandă proiecțiile cu suprafețe egale atunci când harta comunică mărimea teritoriilor sau date strâns legate de suprafață, precum acoperirea terenului ori unele fenomene climatice. În schimb, o hartă pentru navigație sau una axată pe distanțe are nevoie de alte proprietăți.
De ce nu este corect să spunem că Mercator este „o hartă falsă”
Este corect să spunem că Mercator este o alegere slabă pentru a compara dimensiunile continentelor pe un planiglob. Nu este corect să spunem că proiecția este inutilă sau că a fost o eroare. Ea rezolvă foarte bine o problemă precisă: păstrarea unghiurilor. Tocmai de aceea a avut o importanță istorică majoră pentru navigația maritimă.
Confuzia apare când o hartă proiectată pentru un anumit scop devine imaginea implicită a lumii în manuale, pe ecrane și în prezentări generale. O persoană care vede ani la rând Africa aparent mai mică decât America de Nord sau Groenlanda aproape comparabilă cu ea poate ajunge să estimeze greșit raporturile geografice, chiar dacă știe că harta este o convenție.
Dar nici o hartă cu suprafețe egale nu rezolvă automat toate problemele de reprezentare. Dacă o hartă colorează țările după populația totală, emisii totale de carbon sau PIB total, simpla trecere la Equal Earth nu face comparația perfectă. Suprafețele politice foarte mari atrag în continuare privirea, chiar dacă indicatorul afișat nu depinde de aria lor. În astfel de cazuri pot fi mai utile ratele pe locuitor, densitățile sau cartogramele, în care dimensiunea țării este modificată intenționat după indicatorul analizat.
Ce se schimbă pentru școli, presă și hărțile digitale
În practică, rezoluția ONU este o invitație adresată guvernelor, instituțiilor de învățământ, editorilor și companiilor de tehnologie să aleagă mai atent harta folosită. Pentru un manual care explică proporțiile continentelor, Equal Earth sau o altă proiecție echivalentă are un avantaj clar față de Mercator. Pentru o lecție despre rute maritime, Mercator își păstrează sensul.
Și hărțile digitale folosesc frecvent varianta Web Mercator, deoarece este convenabilă tehnic pentru afișarea și încărcarea rapidă a hărților pe niveluri de zoom. Totuși, la scări locale, de exemplu când urmărești o adresă, o rută sau o zonă din România, deformarea globală nu este problema centrală. La nivel de oraș sau județ, utilizatorul are nevoie mai ales de lizibilitate, poziționare și actualizare a datelor.
De altfel, Secretariatul ONU nu funcționa anterior cu o singură proiecție obligatorie pentru toate hărțile sale. În documentația sa geospațială, organizația indică folosirea unor proiecții de compromis precum Robinson, Winkel Tripel sau Eckert IV pentru multe hărți mondiale, iar pentru hărți regionale și naționale alegerea depinde de zonă și de utilizare.
Ce înseamnă decizia pentru România
Nu există, prin această rezoluție, o obligație automată pentru ministere, profesori, edituri sau producători de atlase din România. Schimbarea, dacă va fi făcută de o instituție, ține de politica educațională și editorială proprie. Cel mai rezonabil rezultat ar fi folosirea mai multor tipuri de hărți, fiecare etichetată clar cu proiecția și scopul ei.
Pentru elevi, lecția importantă nu este să memoreze că o hartă este „bună” și alta „rea”. Este să întrebe: ce încearcă această hartă să păstreze? Dacă răspunsul este suprafața, Mercator trebuie privită cu prudență. Dacă răspunsul este direcția, ea poate fi instrumentul potrivit. Dacă vrem să vedem planeta cu cât mai puține compromisuri vizuale, globul rămâne reperul de comparație.
Verdict: ONU recomandă o alegere mai bună, nu schimbă planeta pe perete
Afirmația că „ONU a înlocuit harta Mercator” este exagerată. Faptul confirmat este mai nuanțat și mai util: la 4 septembrie 2026, Adunarea Generală a ONU a încurajat proiecțiile cu suprafețe egale, în special Equal Earth, pentru situațiile în care dimensiunea relativă a continentelor contează. Mercator nu dispare, dar nu ar trebui tratată ca imaginea neutră și universală a lumii.
Schimbarea relevantă nu este doar una de design. Este deprinderea de a citi harta ca pe un instrument cu avantaje și limite, nu ca pe Pământul însuși.
Întrebări frecvente
A interzis ONU proiecția Mercator?
Nu. Rezoluția adoptată la 4 septembrie 2026 încurajează folosirea mai largă a proiecțiilor cu suprafețe egale în anumite contexte, dar nu interzice Mercator și nu impune o singură hartă tuturor statelor.
De ce Groenlanda pare atât de mare pe harta Mercator?
Mercator mărește progresiv suprafețele pe măsură ce ne apropiem de poli. Groenlanda este situată la latitudini înalte, astfel că apare mult mai mare decât este în raport cu Africa.
Este Equal Earth harta perfectă a lumii?
Nu. Equal Earth păstrează corect raporturile dintre suprafețe, dar deformează formele, unghiurile și unele distanțe. Orice hartă plană presupune compromisuri.
De ce este Mercator încă folosită?
Proiecția Mercator păstrează unghiurile și face ca drumurile cu direcție constantă să fie linii drepte, proprietăți utile în special pentru navigație.
Sunt obligate școlile din România să schimbe hărțile?
Nu rezultă o obligație automată pentru România. Rezoluția ONU este o recomandare de utilizare mai atentă a proiecțiilor, în special pentru educație și comunicarea comparațiilor geografice.











Discuția cititorilor
Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.
Fii primul care deschide discuția.
Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.