Etichetare conținut AI 2026: un site de știri folosește o imagine sintetică, o firmă publică un avatar, iar un portal distribuie automat o știre redactată de AI. Trebuie toate să aibă aceeași etichetă? Nu. Din 2 august 2026 se aplică obligațiile de transparență din articolul 50 al regulamentului european AI Act, dar acestea diferă în funcție de cine furnizează sistemul, cine îl folosește și ce tip de conținut ajunge la public.
Cea mai importantă distincție este între marcajul tehnic, detectabil de software, și informarea pe care o vede cititorul. Prima obligație se referă în principal la furnizorul sistemului AI, a doua poate reveni celui care îl folosește profesional pentru a crea un deepfake sau un text de interes public. Există și o excepție importantă pentru texte revizuite substanțial de un om sau supuse controlului editorial, cu responsabilitate pentru publicare.
Aceasta este o analiză practică pentru redacții și firme: 12 exemple, metode de verificare, modele de formulare și pași de control editorial. Pentru publicul care vrea să verifice un clip suspect, InfoBuz.ro are deja un ghid despre etichetele AI și verificarea deepfake-urilor. Aici întrebarea este alta: ce faci înainte să apeși „Publică”?
Etichetare conținut AI 2026: cele patru obligații din articolul 50
Textul de bază este articolul 50 din AI Act, completat de orientările publicate de Comisia Europeană la 20 iulie 2026. Furnizorul unui sistem AI este denumit provider, în timp ce organizația sau persoana care îl folosește profesional sub propria autoritate este deployer. O publicație care utilizează un serviciu extern nu devine automat furnizorul acelui sistem.
| Temei | Cine este vizat în principal | Ce presupune |
|---|---|---|
| Art. 50(1) | Furnizori de sisteme AI interactive | Sistemele trebuie proiectate să informeze oamenii când interacționează cu AI, cu excepția situației în care este evident. |
| Art. 50(2) | Furnizori de sisteme generative | Ieșirile audio, imagine, video și text trebuie marcate în mod lizibil de mașini și detectabil, în limitele și cu excepțiile legii. |
| Art. 50(3) | Utilizatori ai recunoașterii emoțiilor sau categorizării biometrice | Persoanele expuse sunt informate despre funcționarea sistemului, respectând și regulile privind datele personale. |
| Art. 50(4)–(5) | Utilizatori profesionali de AI care publică anumite materiale | Deepfake-urile și textele AI relevante de interes public trebuie divulgate în cazurile prevăzute; informarea este clară și disponibilă la prima expunere. |
Nu orice fotografie generată de AI este un deepfake
Definiția legală a deepfake-ului se referă la imagini, sunete sau videoclipuri generate ori modificate prin AI care seamănă cu persoane, obiecte, locuri, entități sau evenimente existente ori plauzibile și pot părea, în mod fals, autentice sau veridice. Contextul prezentării este decisiv. O grafică vizibil fantastică nu este, prin ea însăși, echivalentul unui videoclip care simulează o declarație a unei persoane reale.
O imagine generică a unei case cu panouri fotovoltaice nu intră automat în categoria deepfake-urilor. Dacă aceeași imagine este însă prezentată ca dovadă că a fost construit un parc solar la o adresă reală, evaluarea se schimbă. În publicațiile de știri, legenda „Ilustrație generată cu AI – nu reprezintă locul real” rămâne o practică prudentă, chiar și atunci când nu poate fi afirmată o obligație specifică de etichetare vizibilă.
12 situații practice: regula aplicabilă și decizia editorială
| Situație ipotetică | Interpretare posibilă | Acțiune recomandată |
|---|---|---|
| 1. Fotografie AI a unui accident inventat, prezentată ca reală | Poate fi deepfake al unui eveniment | Nu o prezenta ca dovadă; informează clar și verifică afirmația. |
| 2. Ilustrație AI generică pentru un articol despre energie | Nu este automat deepfake | Adaugă voluntar o legendă clară despre natura ilustrativă. |
| 3. Fotografie reală cu o corecție minoră de lumină | Poate reprezenta editare standard | Păstrează originalul și verifică dacă nu s-a schimbat sensul imaginii. |
| 4. Mulțime adăugată prin AI unei fotografii de protest | Poate crea aparența unui eveniment fals | Analizează drept posibil deepfake; nu o prezenta ca probă jurnalistică. |
| 5. Voce clonată a unui medic real pentru o declarație inventată | Poate fi deepfake audio | Divulgă folosirea AI și verifică drepturile persoanei. |
| 6. O voce sintetică generică citește un text verificat | Nu orice voce AI imită o persoană existentă | Informarea voluntară este utilă; nu presupune automat deepfake. |
| 7. Știre de interes public creată de AI și publicată automat | Text potențial supus divulgării conform Art. 50(4) | Afișează mențiunea aplicabilă și introdu control uman înainte de publicare. |
| 8. Text AI verificat de un editor responsabil | Poate intra în excepția de control editorial | Documentează verificarea de fond, nu doar corectura. |
| 9. Corectare de diacritice sau ortografie cu AI | Nu este automat generare substanțială | Verifică dacă s-au schimbat afirmațiile ori mesajul. |
| 10. Parodie evidentă cu un politician reconstituit AI | Dacă este deepfake, se aplică divulgarea adaptată operei creative | Informează adecvat, fără a compromite inutil prezentarea. |
| 11. Chatbot care conversează cu vizitatorii unui site | Obligație de proiectare a sistemului interactiv, Art. 50(1) | Asigură un mesaj evident de la începutul conversației. |
| 12. Avatar AI prezentat ca client real într-o reclamă | Nu orice avatar e deepfake; poate fi înșelare comercială | Nu inventa testimoniale și verifică drepturile consumatorilor. |
O firmă mică nu devine automat furnizorul tehnologiei
Pentru un editor de site care folosește un instrument AI existent, rolul obișnuit este cel de utilizator profesionist. Dacă dezvoltă ori comercializează în nume propriu un sistem AI, pot apărea și obligații de furnizor. Distincția este importantă: răspunderea pentru un marcaj tehnic introdus în sistem nu este identică cu răspunderea pentru modul în care o publicație îl prezintă cititorilor.
În plus, un conținut care nu intră în definiția unui deepfake poate încă ridica probleme separate: drepturi de imagine, drepturi de autor, publicitate înșelătoare ori protecția datelor. Eticheta nu transformă un mesaj fals într-o informație corectă.
Textul de interes public: ce înseamnă cu adevărat control editorial uman
AI Act prevede pentru anumite texte generate ori manipulate prin AI, publicate pentru a informa publicul cu privire la chestiuni de interes public, o obligație de divulgare. Totuși, articolul 50(4) include o excepție pentru materialele care au trecut prin revizuire umană ori control editorial și în privința cărora o persoană fizică sau juridică își asumă responsabilitatea editorială pentru publicare. Aceasta nu este o permisiune de a publica automat orice text prin simpla adăugare a numelui unui editor.
Comisia Europeană explică în FAQ privind obligațiile de transparență că revizuirea de fond este diferită de o verificare de ortografie sau o procedură formală. Editorul trebuie să poată verifica exactitatea faptelor, coerența concluziilor și temeinicia surselor; trebuie să poată modifica ori respinge materialul.
Când un redactor verifică doar diacriticele
Să presupunem că un instrument redactează o știre despre un raport medical și articolul apare automat, după ce un operator corectează semnele de punctuație. Într-un astfel de caz, nu se poate afirma fără alte probe că a existat control editorial substanțial. O simplă corectură nu substituie verificarea surselor ori înțelegerea corectă a unui studiu.
Când un editor verifică sursele, recalculează cifrele și își asumă publicarea
Un al doilea exemplu: redactorul deschide sursele primare, confruntă toate afirmațiile, elimină pasajele neconfirmate, recalculează proporții, solicită eventual explicații și semnează aprobarea finală. Într-o asemenea situație, excepția privind textul poate fi relevantă. Documentarea verificării este recomandată editorial, chiar dacă articolul 50 nu instituie o obligație universală de arhivare a tuturor prompturilor.
Marcaj tehnic versus etichetă pentru cititor: de ce nu sunt același lucru
Articolul 50(2) obligă, în condițiile sale de aplicare, furnizorii de sisteme care generează text, sunet, imagini sau video sintetice să proiecteze rezultate marcate în format detectabil de mașini. Articolul 50(4) se concentrează asupra dezvăluirii către public pentru deepfake-uri și textele relevante. Comisia clarifică faptul că un marcaj invizibil nu este suficient, de unul singur, pentru o informare destinată oamenilor.
| Mecanism | Rol | Limită |
|---|---|---|
| Marcaj detectabil de software | Indiciu tehnic asupra generării ori modificării | Nu garantează informarea vizibilă și nu verifică adevărul relatării |
| Etichetă vizibilă | Explică publicului că vede sau aude conținut sintetic | Nu confirmă factual ceea ce afirmă conținutul |
| Control editorial | Verifică afirmațiile, contextul, datele și sursele | Nu poate fi înlocuit printr-un simbol sau watermark |
Content Credentials și C2PA: proveniența nu este certificatul adevărului
Standardul C2PA descrie mecanisme prin care o aplicație poate înregistra informații verificabile despre originea și modificările unui fișier. O fotografie poate avea proveniență autentică și totuși să fie distribuită cu o descriere falsă. Invers, o imagine poate să nu conțină metadate verificabile după comprimare sau reîncărcare, fără ca această absență să dovedească generarea ei artificială.
Pentru redacții, bună practică este păstrarea fișierului original și a informațiilor de proveniență unde este posibil, fără să transforme metadatele în verdict. Cititorii care vor să investigheze o imagine suspectă pot consulta și ghidul InfoBuz despre verificarea fotografiilor false.
Iconurile europene sunt opționale; transparența legală nu este
Comisia a lansat un set de iconuri pentru conținut generat sau modificat cu AI. Ele pot oferi un limbaj vizual comun, dar folosirea acestor simboluri este voluntară. Dacă există obligație de dezvăluire, ea trebuie respectată indiferent dacă publicația folosește iconurile europene ori o altă soluție clară și accesibilă.
Pe mobil, un simbol foarte mic sau o informație ascunsă sub mai multe meniuri poate trece neobservată. Recomandarea practică este o mențiune lizibilă lângă conținutul relevant, alături de o descriere potrivită pentru persoanele care folosesc cititoare de ecran. Un text explicativ poate fi mai util decât un icon al cărui sens nu este cunoscut.
Trei formule editoriale pentru etichetarea conținutului AI
Exemplele de mai jos sunt propuneri InfoBuz pentru transparență. Nu constituie formule legale impuse cuvânt cu cuvânt de regulament. Ele trebuie adaptate adevărului despre producerea și verificarea materialului.
| Situație | Formulare exemplificativă |
|---|---|
| Ilustrație generică | „Ilustrație generată cu inteligență artificială; nu reprezintă o fotografie a unui loc sau eveniment real identificat.” |
| Reconstituire audio/video sintetică realistă | „Această secvență a fost creată sau modificată cu AI și nu este o înregistrare autentică a evenimentului.” |
| Știre de interes public creată de AI fără control editorial | „Acest text a fost generat cu AI și nu a fost verificat de un editor uman înainte de publicare.” |
Checklist editorial în 10 pași pentru publicații și firme
- 1. Identifică tipul materialului: știre, opinie, imagine, reclamă, video sau chatbot.
- 2. Stabilește rolul juridic: furnizor al sistemului, utilizator profesionist sau altă categorie relevantă.
- 3. Delimitează intervenția AI: corectură, redactare de fond, sinteză, clonare vocală sau modificare vizuală.
- 4. Verifică aparența de autenticitate a oricărei persoane, locații ori eveniment reprezentat.
- 5. Controlează sursele primare: documente, cifre, citate, cronologie și limitele studiilor.
- 6. Asigură revizuirea umană pe fond atunci când este invocată excepția editorială pentru text.
- 7. Decide obligația de dezvăluire în raport cu articolul 50 și excepțiile aplicabile.
- 8. Testează eticheta pe mobil, în articol și în previzualizări separate.
- 9. Păstrează proveniența fișierelor și, unde este potrivit, documentarea reviziei.
- 10. Asumă responsabilitatea pentru afirmațiile publicate și corectează transparent erorile.
Acest protocol este un instrument editorial, nu o certificare juridică. El ajută în special publicațiile mici, care folosesc mai multe instrumente fără a avea un departament juridic dedicat. Pentru implicațiile etice ale controlului uman, vezi analiza InfoBuz Human in the loop.
Calendarul AI Act: 2 august și 2 decembrie 2026 nu au același sens
Obligațiile de transparență din articolul 50 sunt aplicabile de la 2 august 2026. Pentru furnizorii de sisteme generative plasate pe piață înaintea acelei date există o perioadă de tranziție limitată până la 2 decembrie 2026 pentru cerința tehnică de marcare și detectabilitate din articolul 50(2). Acest termen nu reprezintă o amânare generală pentru dezvăluirea deepfake-urilor distribuite ulterior.
Potrivit clarificărilor Comisiei, conținutul generat și pus deja la dispoziție înainte de 2 august 2026 nu trebuie etichetat retroactiv doar în baza articolului 50, dar autoritățile încurajează transparența voluntară. Data generării și data publicării unui conținut trebuie analizate distinct în situații complexe.
Pentru mai multe informații despre conținut AI, poți consulta și Internetul de după internet: cât conținut AI este deja online și ce se întâmplă când mașinile scriu pentru alte mașini, unde găsești detalii complementare despre acest subiect.
Amenzi: plafoanele nu înseamnă penalizări automate
În regimul AI Act, anumite încălcări ale obligațiilor pot atrage sancțiuni de până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri anuală mondială, în condițiile prevăzute de regulament. Aceasta este o limită maximă relevantă pentru categoria de încălcări, nu o amendă automată pentru orice site cu o ilustrație AI. Aplicarea depinde de obligația efectiv încălcată, procedura autorității, proporționalitate și situația operatorului.
Pentru fiecare caz concret trebuie stabilită instituția competentă, rolul operatorului și norma aplicabilă. Unele probleme — precum publicitatea înșelătoare sau drepturile de imagine — pot fi abordate și prin alte reglementări decât AI Act.
De ce contează pentru site-urile românești independente
Un site local poate folosi AI pentru structurarea articolelor, traduceri, imagini, subtitrări sau sinteze. Valoarea unui proces responsabil nu este numărul de pictograme, ci capacitatea redacției de a răspunde la întrebarea: ce parte din această afirmație este verificată și ce parte este ilustrativă?
O imagine generată care pretinde să arate o clădire reală, dar modifică arhitectura, poate distruge încrederea, chiar dacă arată spectaculos. Pentru documentarea unui loc real, fotografia autentică și verificată rămâne preferabilă. Pentru o analiză conceptuală, o ilustrație declarată ca atare poate fi potrivită. Adevărul reprezentării și transparența sunt decizii editoriale, nu doar tehnice.
Întrebări frecvente despre etichetarea conținutului AI
Trebuie etichetată vizibil orice fotografie generată cu AI?
Nu. Nu există o obligație unică, identică pentru orice imagine sintetică. Furnizorii au obligații tehnice, iar pentru anumite deepfake-uri utilizatorul profesionist trebuie să facă o dezvăluire vizibilă. O legendă voluntară este adesea recomandabilă editorial.
Este obligatorie eticheta pentru un articol creat inițial cu AI, dar verificat de un editor?
Articolul 50 prevede o excepție pentru text supus revizuirii umane sau controlului editorial autentic, cu responsabilitatea publicării asumată. O simplă corectură ortografică nu echivalează cu o asemenea revizie.
Ce dovedesc marcajele C2PA?
Pot oferi informații despre proveniența și istoricul fișierului. Nu dovedesc singure adevărul imaginii sau al explicației atașate.
Trebuie folosite iconurile oficiale ale UE?
Nu. Setul de iconuri este opțional, dar obligațiile de divulgare care se aplică rămân obligatorii.
Este legal să publici o voce clonată în scop satiric?
Pentru operele evident artistice, satirice ori fictive care constituie deepfake-uri, regulamentul prevede o modalitate adaptată de divulgare. Asta nu elimină automat alte obligații sau drepturi ale persoanei imitate.
Dacă lipsește eticheta, înseamnă că o imagine este reală?
Nu. Fișierul poate să fi pierdut metadatele, să fi fost reîncărcat sau să fie distribuit fără respectarea regulilor. Originea și faptele necesită verificare separată.
Documente oficiale și metodologie
- AI Act – articolul 50, obligații de transparență.
- Comisia Europeană – întrebări și răspunsuri privind articolul 50.
- Comisia Europeană – orientări pentru furnizori și utilizatori, 20 iulie 2026.
- Comisia Europeană – codul voluntar de practici pentru transparența AI.
- Comisia Europeană – iconuri pentru etichetarea conținutului AI.
- C2PA – specificații privind proveniența fișierelor.
Notă editorială: analiza reflectă informațiile și documentele oficiale consultate până la 14 noiembrie 2026. Cele 12 scenarii sunt ipotetice; reprezintă exemple pentru evaluarea riscurilor, nu decizii juridice definitive. Aplicarea exactă poate depinde de rolul actorului, momentul publicării, context și legislația conexă. Materialul nu înlocuiește consultanța juridică pentru o situație concretă.








Discuția cititorilor
Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.
Fii primul care deschide discuția.
Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.