În cadrul unui discurs susținut la Londra, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a solicitat țărilor membre să își crească capacitățile antiaeriene și antirachetă cu 400%, argumentând că Rusia produce muniție și arsenal militar în ritm alarmant
Reacția Kremlinului – „instrument de agresiune și confruntare”
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat inițiativa lui Rutte drept o „mască căzută” pentru NATO, descriind organizația drept un instrument de agresiune și confruntare . El a criticat planul pentru potențialele costuri suplimentare impuse contribuabililor europeni .
Mai mult, Kremlinul a afirmat că mobilizarea militară rusă în regiunea Dnipropetrovsk este o reacție defensivă, menită să creeze o „zonă tampon”
Ce argumente aduce Moscova
- NATO este o entitate agresivă: Kremlinul acuză alianța că își demonstrează natura confruntativă prin solicitările de înarmare .
- Povară financiară: Peskov spune că măsura va afecta negativ economiile europene și veniturile contribuabililor.
- Reacție defensivă legitimă: Rusia justifică concentrarea militară din Ucraina ca fiind necesară pentru protejarea securității naționale
Implicații geopolitice
- Spirala militarizării: Solicitarea de intensificare a apărării antiaeriene este un semnal clar al cursului Europei de reînarmare în fața amenințărilor ruse .
- Tensiuni între Rusia și NATO: Kremlinul contestă legitimitatea acțiunilor NATO, acuzând alianța că provoacă și subminează stabilitatea regională
Concluzie
Reacția Kremlinului, prin vocea lui Peskov, reflectă ostilitatea clară față de creșterea apărării NATO. Denumind organizația drept „instrument de agresiune”, Moscova acuză alianța de escaladare militară și impact negativ asupra cetățenilor europeni. Rămâne de văzut dacă apelul lui Rutte la consolidarea apărării va intensifica confruntarea între părți.
