Începând cu 29 august 2025, România se confruntă cu o situație tensionată în administrația publică locală: angajații din primării au intrat în grevă pe termen nelimitat. Protestul este considerat unul dintre cele mai mari din istoria administrației locale și survine în urma eșecului negocierilor dintre sindicate și guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. În centrul disputelor se află pachetul fiscal nr. 2, măsuri care ar putea afecta grav funcționarea primăriilor, mai ales a celor din mediul rural și urban mic.
De ce a izbucnit greva?
Declanșarea grevei angajaților din primării 2025 are la bază o serie de nemulțumiri majore față de deciziile guvernamentale. Funcționarii publici din comune și orașe mici consideră că administrația locală este supusă unei presiuni disproporționate, în timp ce instituțiile centrale și consiliile județene beneficiază de protecție și derogări.
1. Reduceri masive de personal
Conform sindicatelor, media de 9,78 angajați pe primărie comunală ar urma să fie redusă cu încă 25%. Această tăiere vine după o reducere de 10% aplicată în 2024, ceea ce face ca în multe comune să fie nevoită disponibilizarea fiecărui al treilea angajat. Acești funcționari sunt, în realitate, cei mai prost plătiți bugetari din sistem, iar reducerea lor amenință să paralizeze activitatea de bază a administrației locale.
2. Povara asistenților personali
Guvernul a renunțat la promisiunea de a prelua plata celor 60.000 de asistenți personali în sarcina bugetului de stat. În lipsa acestui sprijin, primăriile sunt obligate să suporte costurile din veniturile proprii, ceea ce dublează artificial cheltuielile salariale. Sindicaliștii avertizează că multe primării vor intra în incapacitate de plată.
3. Reducerea normei la jumătate
Una dintre cele mai contestate măsuri este introducerea așa-numitului „jumătate de funcționar public”. Practic, norma de lucru ar urma să fie redusă la jumătate pentru o parte dintre angajați, ceea ce este perceput ca o epurare politică mascată. Funcționarii cu rol de control al legalității în urbanism, achiziții sau alte domenii sensibile riscă să devină vulnerabili presiunilor politice locale.
4. Inechități între primării și consiliile județene
În timp ce primăriile comunale și orășenești sunt obligate la reduceri dure, consiliile județene au fost exceptate de la unele măsuri fiscale. Această dublă măsură a generat acuzații de favoritism politic și de intenție de centralizare a puterii administrative.
Calendarul protestelor: cum s-a ajuns aici
- 23 iulie 2025: grevă de avertisment, activitatea suspendată timp de 2 ore în sute de primării din țară;
- 30 iulie 2025: sindicaliștii amenințau cu grevă generală dacă nu erau reluate negocierile;
- 8 septembrie 2025: termen-limită anunțat de sindicate pentru o grevă generală, dacă măsura reducerii normei nu era retrasă;
- 29 august 2025: declanșarea grevei pe termen nelimitat.
Declarațiile sindicatelor
Reprezentanții SCOR (Sindicatul Consiliilor și Organizațiilor din România) au transmis că măsurile guvernului reprezintă „un atac direct la adresa democrației locale”. Sindicaliștii susțin că epurarea funcționarilor va lăsa comunitățile mici fără personal calificat și va transforma primarii în executanți politici, lipsiți de control administrativ real.
„Nu putem accepta pericolul unei epurări politice. Funcționarii publici garantează legalitatea actelor. Reducerea normei la jumătate îi vulnerabilizează și lovește în siguranța juridică a comunităților.” – Declarație SCOR
Impactul grevei asupra cetățenilor
Oprirea activității în primării are efecte imediate și directe asupra populației. Serviciile afectate includ:
- eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construcție;
- înregistrarea actelor de stare civilă;
- plata ajutoarelor sociale și gestionarea dosarelor de asistență;
- activitățile de cadastru și evidența populației;
- gestionarea proiectelor cu fonduri europene.
În special în comunitățile rurale, unde fiecare funcționar are atribuții multiple, absența lor duce la blocaje administrative majore.
Poziția guvernului
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că măsurile din pachetul fiscal 2 sunt necesare pentru reducerea deficitului și eficientizarea aparatului bugetar. Guvernul consideră că primăriile trebuie să devină mai suple și mai performante, iar digitalizarea va compensa reducerea de personal.
Totuși, criticii arată că digitalizarea este încă departe de a fi funcțională în multe comune, iar tăierile de posturi nu fac decât să adâncească decalajul dintre administrația locală și nevoile cetățenilor.
Analiză comparativă: administrația locală în România vs. UE
În Uniunea Europeană, media angajaților din administrația locală raportată la populație este de 2-3 ori mai mare decât în România. Reducerea suplimentară a personalului riscă să pună țara noastră pe ultimul loc în ceea ce privește capacitatea administrației locale de a răspunde comunității. În Franța, Germania sau Polonia, primăriile mici beneficiază de personal stabil, iar digitalizarea a venit ca un supliment, nu ca un substitut al resursei umane.
Consecințe posibile
Dacă greva continuă pe termen lung, se pot înregistra:
- Întârzieri în plățile sociale – persoanele vulnerabile riscă să rămână fără venituri de subzistență;
- Blocarea investițiilor – proiectele cu fonduri europene ar putea fi suspendate;
- Încetinirea activităților economice – prin întârzierea autorizațiilor și certificatelor necesare;
- Scăderea încrederii publice – percepția cetățenilor asupra administrației se poate deteriora dramatic.
Greva angajaților din primării 2025 reprezintă un moment de cotitură pentru administrația locală din România. Conflictul dintre nevoia de reformă și realitățile din teren scoate la iveală vulnerabilități vechi, dar și lipsa unui dialog real între guvern și funcționarii publici. Situația rămâne tensionată, iar impactul asupra cetățenilor devine din ce în ce mai vizibil. Dacă soluții rapide nu vor fi găsite, criza administrativă riscă să se adâncească și să afecteze dezvoltarea comunităților locale pe termen lung.
