Fraudele online prezentate drept investiții în acțiuni sau criptomonede au produs prejudicii de aproape 100 de milioane de lei în România în primele șase luni din 2026. Cifra rezultă din analiza a 1.252 de sesizări înregistrate între 1 ianuarie și 30 iunie, realizată de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din Poliția Română.
Datele publicate sâmbătă, 19 septembrie 2026, arată două lucruri importante pentru oricine vede online o ofertă de câștig rapid: cele mai multe promisiuni false nu au vizat criptomonede, ci acțiuni, iar cea mai frecventă metodă a fost solicitarea directă de bani. O reclamă convingătoare, o presupusă recomandare a unei persoane cunoscute sau un site cu grafice de profit nu reprezintă, în sine, dovada că investiția este reală.
Ce arată analiza Poliției Române
Potrivit comunicatului Poliției Române, în 1.038 de situații plățile au fost făcute în lei, iar prejudiciul cumulat a depășit 58 de milioane de lei. În alte 125 de situații, sumele au fost plătite în euro, însumând peste 2 milioane de euro, iar în 193 de situații s-a plătit în dolari, cu un total apropiat de 6 milioane de dolari. Au existat și cazuri în care victimele au trimis criptomonede pe care le dețineau deja.
Pentru a completa informațiile de mai sus, poți consulta și Controale ANPC pe litoral în august 2026: amenzi de 1,44 milioane de lei și servicii suspendate, un articol care dezvoltă un aspect direct legat de acest subiect.
Promisiunea de investiții în acțiuni a apărut în 685 de sesizări, adică 51,5% din total. Promisiunile legate de criptomonede au fost menționate în 318 situații, aproximativ 24%. Prin urmare, asocierea automată a fenomenului exclusiv cu crypto poate face mai greu de observat o ofertă falsă care folosește termeni precum „acțiuni”, „portofoliu”, „broker” sau „platformă de tranzacționare”.
În 74,8% dintre situațiile analizate, autorii au urmărit să obțină bani direct de la persoana contactată. Poliția compară această pondere cu datele din primele nouă luni ale anului 2024, când instalarea unei aplicații era metoda dominantă. Schimbarea contează: refuzul de a instala o aplicație de control la distanță rămâne esențial, dar nu este o protecție suficientă dacă victima este convinsă să facă singură transferul.
Profilul statistic nu este un „test” al vulnerabilității
Analiza arată că 78% dintre persoanele prejudiciate proveneau din mediul urban. Pensionarii au reprezentat 41,9% dintre cazuri, iar persoanele angajate 41,1%. Aproape două treimi dintre victime aveau între 46 și 75 de ani. Cel mai des întâlnit profil statistic a fost cel al unei persoane din oraș, cu vârsta între 66 și 75 de ani și cu cel mult studii medii.
Aceste date descriu sesizările analizate, nu stabilesc cine poate sau nu poate fi înșelat. Aproape 38,8% dintre victime aveau studii superioare, ceea ce arată că problema nu se reduce la lipsa de experiență digitală. Escrocheriile exploatează presiunea de timp, aparența de autoritate și promisiunea unui câștig aparent verificabil, inclusiv prin conturi sau grafice controlate de cei care au creat schema.
Trei verificări înainte de orice transfer
- Verifică entitatea, nu reclama. Înainte de a deschide un cont sau de a trimite bani, caută numele juridic al firmei în Registrul instrumentelor și investițiilor financiare al ASF. Registrul este public, iar pagina consultată indică ultima actualizare la 17 septembrie 2026. O denumire comercială, un logo sau un site care seamănă cu al unei companii reale nu înlocuiesc verificarea autorizației.
- Nu transfera bani în urma unui apel, mesaj sau link primit nesolicitat. Poliția avertizează că schemele pot folosi fără drept imaginea unor persoane publice, bănci, companii ori site-uri de știri. O presupusă recomandare nu trebuie verificată prin răspuns la reclamă, ci prin canalele oficiale ale instituției invocate.
- Nu oferi control asupra telefonului sau computerului. Aplicațiile de acces la distanță pot permite unui necunoscut să urmărească operațiunile făcute de utilizator sau să îi acceseze conturile. Ghidurile Poliției recomandă să nu fie instalate astfel de aplicații la cererea unei persoane necunoscute și să nu fie transmise parole, date de card, coduri de autentificare sau copii ale actelor.
O investiție reală poate avea risc și nu poate promite un câștig sigur. Presiunea de a plăti „astăzi”, cererea de a muta discuția pe aplicații de mesagerie, un cont bancar pe numele unei persoane fizice sau cererea de a instala un program sunt motive de oprire a conversației, nu detalii care trebuie lămurite după plată.
Ce faci dacă ai trimis bani sau ai oferit acces la dispozitiv
Acțiunea rapidă nu garantează recuperarea prejudiciului, dar poate ajuta la limitarea pierderii și la păstrarea unor probe utile. Poliția recomandă informarea imediată a băncii, sesizarea Poliției și raportarea incidentului către Directoratul Național de Securitate Cibernetică, inclusiv prin numărul 1911 sau platforma PNRISC.
- Sună banca folosind numărul oficial și cere blocarea cardului sau a accesului, dacă datele de autentificare ori de plată au fost compromise.
- Păstrează conversațiile, adresele site-urilor, capturile de ecran, confirmările de plată, numerele de telefon și adresele de portofel crypto. Nu șterge aplicația de acces la distanță înainte de a nota ce a fost instalat, însă întrerupe imediat conexiunea la internet dacă persoana suspectă are încă acces.
- Schimbă parolele de pe un dispozitiv sigur și activează autentificarea în doi pași acolo unde este disponibilă.
- Depune sesizare la Poliție și raportează frauda către DNSC. Ghidul publicat de Poliția Română recomandă explicit păstrarea dovezilor tranzacțiilor și informarea rapidă a instituției bancare.
De ce contează diferența dintre acțiuni și criptomonede
Într-o fraudă, denumirea activului promovat este adesea doar ambalajul. Acțiunile, criptomonedele, energia sau inteligența artificială pot fi invocate pentru a face oferta să pară actuală și sofisticată. Elementul decisiv este traseul banilor și posibilitatea de a verifica independent cine oferă serviciul.
Pentru cititorii care urmăresc evoluția criptomonedelor, diferența dintre cotație și oferta de „investiție” este fundamentală: o variație de piață poate fi urmărită din surse publice, inclusiv prin pagina InfoBuz cu cursuri valutare și date despre crypto, însă un profit afișat într-un cont controlat de o platformă necunoscută nu validează existența banilor și nici posibilitatea retragerii lor.
Concluzia practică a datelor Poliției este simplă: oprește transferul până când firma, autorizația și canalul de plată pot fi verificate independent. În fraudele cu investiții, graba este un instrument al autorilor, nu o condiție legitimă a unei decizii financiare.
Întrebări frecvente
Sunt criptomonedele implicate în majoritatea fraudelor cu investiții analizate de Poliție?
Nu. În analiza Poliției Române pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2026, promisiunile de investiții în acțiuni au apărut în 51,5% dintre sesizări, iar cele privind criptomonedele în aproximativ 24%.
Cum pot verifica dacă o firmă de investiții este autorizată?
Verifică denumirea juridică a firmei în registrul public al instrumentelor și investițiilor financiare administrat de ASF. Nu te baza doar pe numele comercial, reclamă, logo sau o captură de ecran primită într-o conversație.
Ce fac prima dată dacă am făcut un transfer către o presupusă platformă de investiții?
Contactează imediat banca, explică situația și cere măsurile disponibile pentru limitarea operațiunilor. Păstrează toate dovezile, sesizează Poliția și raportează incidentul către DNSC la 1911 sau prin platforma PNRISC.







Discuția cititorilor
Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.
Fii primul care deschide discuția.
Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.