Pe 1 octombrie 2025, autoritățile veterinare din România au raportat un focar de boala limbii albastre (Bluetongue) la bovine în județul Gorj, în sud-vestul țării. Au fost confirmate cazuri în 10 animale, pe patru ferme sau gospodării, potrivit raportului trimis către Organizația Mondială a Sanității Animale (WOAH).
Această epizootie ridică semne de întrebare asupra măsurilor de biosecuritate, capacității de control veterinar și potențialelor consecințe pentru fermieri, piețele interne și exporturile de carne bovină. În plus, boala are caracter sezonal și vectorial (transmisă prin insecte), ceea ce complică controlul.
În acest articol, vom analiza:
- ce este bluetongue, cum se manifestă și se transmite
- detalii specifice cazului din România
- riscurile și impactul agricol și economic
- ce măsuri se impun imediat
- scenarii și recomandări pentru autorități și fermieri
2. Ce este bluetongue și cum afectează bovinele
Bluetongue este o boală virală care afectează rumegătoarele (bovine, oi, capre). Virusul este transmis în principal de către insecte din genul Culicoides (muste de nisip, midges).
2.1 Caracteristici și simptome
- Febră, slăbiciune generală
- Leziuni la mucoase (gură, limbă) — apare inflamația și edem
- Salivare excesivă, dificultăți la hrănire
- Ulcerații orale, la membre
- În cazuri severe, edem pulmonar, insuficiență respiratorie
- Mortalitate variabilă, deși la bovine boala este adesea mai moderată decât la ovine
2.2 Răspândirea și vectorii
- Boala apare mai ales în perioade calde, când vectorii sunt activi
- Interferă cu migrația sezonieră a insectelor
- Regiunile umede, cu vegetație bogată, favorizează proliferarea Culicoides
- Animalele infectate, chiar dacă nu manifestă simptome severe, pot fi purtătoare
2.3 Implicare internațională
Boala nu este zoonotică (nu afectează oamenii), dar impactul asupra agriculturii este major. Țările care exportă carne sau animale vii impun condiții stricte sanitare — un focar poate duce la restricții comerciale.
3. Cazul românesc: ce știm până acum
3.1 Localizare și distribuție
- Boala a fost identificată în județul Gorj, sud-vestul țării, în zone cu ferme și gospodării.
- Zece animale din patru exploatații/gospodării sunt confirmate infectate, cu tipul de serotip 3 al virusului bluetongue.
- Localitățile afectate sunt distribuite în proximitatea zonelor agricole și suburbiile rurale din județ.
3.2 Reacția autorităților
- România a transmis raportul oficial către WOAH — indică faptul că instituțiile veterinare sunt în alertă și comunică intern și internațional.
- Se preconizează că autoritățile sanitare locale vor institui zone de carantină, controale veterinare active și măsuri de supraveghere sporită.
- Vor fi efectuate anchete epidemiologice pentru a stabili traseul infecției și posibilii vectori implicați.
4. Riscurile și impactul asupra agriculturii
4.1 Pierderi directe la ferme
- Mortalitate sau slăbiciune la animale tinere
- Scăderea producției de lapte
- Sacrificări preventive în unele cazuri
- Costuri medicale, tratamente de susținere
- Costuri de carantină, gestionare și limitare a răspândirii
4.2 Impact pe lanțul alimentar și pe prețuri
- Reducerea ofertei de carne bovină local
- Posibile creșteri de preț pentru carne și produse derivate
- Constrângeri la importuri alternative sau provizii supplementare
4.3 Impact asupra exporturilor
România este implicată în comerț internațional de animale și carne. Un focar poate duce la:
- Restricții sanitare din partea altor state
- Refuzuri la intrarea produselor românești pe piețele externe
- Scăderea competitivității
4.4 Imagine și încredere
- Fermierii mici și medii sunt cei mai vulnerabili
- Lipsa unei reacții rapide și coordonate poate genera panică și pierderea încrederii în autorități
- Media și rețelele sociale pot amplifica efectul negativ
5. Măsuri urgente și strategii de combatere
5.1 Control veterinar și supraveghere
- Raportare imediată a cazurilor la autorități
- Efectuarea testelor de laborator pentru confirmare
- Anchete epidemiologice – identificarea unităților infectate, proprietarilor, evoluției
- Monitorizare vectori (insecte) în zonele înconjurătoare
5.2 Carantină și restricții
- Impunerea de zone de carantină în jurul ferestrelor infectate
- Restricționarea circulației bovinelor între ferme
- Interzicerea comerțului cu animale vii din zone infectate
5.3 Măsuri de biosecuritate la ferme
- Utilizarea de capcane sau mijloace de combatere insecte (insecticide, plase, sisteme repelente)
- Separarea animalelor bolnave de restul efectivului
- Dezinfectie la intrările/ieșirile din ferme
- Control mai riguros la adăpare, hrănire și ventilație
5.4 Vaccinări (dacă sunt disponibile)
- Dacă există vaccin disponibil pentru serotipul 3, se poate aplica în zone în care boala nu a ajuns – ca măsură preventivă
- Logistica vaccinării în zone rurale izolate trebuie planificată
- Costurile și accesibilitatea vaccinului pot fi limitative
5.5 Suport financiar și sprijin fermieri
- Statul/arhitectura națională trebuie să ofere sprijin financiar pentru fermele afectate
- Subvenții pentru achiziționarea mijloacelor de protecție și dezinfectare
- Campanii de informare și instruire pentru fermieri, vânzători de animale
6. Scenarii și oportunități
6.1 Scenariul optimist
- Boala este limitată la zona Gorj, cu intervenție rapidă
- Nu apare răspândire semnificativă în alte județe
- Fermierii aplică măsuri de biosecuritate eficient
- Exporturile nu sunt afectate major
6.2 Scenariul riscant
- Răspândire pe regiuni agricole adiacente și județe limitrofe
- Falimente la ferme mici din cauza costurilor suplimentare
- Interdicții comerciale și pierdere de exporturi
- Creșteri de prețuri la carne bovină
6.3 Oportunități
- Consolidarea sistemului veterinar național, modernizarea laboratoarelor
- Investiții în infrastructura de sănătate animală (monitorizare insecte, capcane, stații de supraveghere)
- Cooperare regională între județe pentru monitorizare și intervenție comună
- Creșterea gradului de informare și educație pentru fermieri
7. Recomandări pentru autorități și fermieri
- Alarmă rapidă și comunicare transparentă — informarea corectă a publicului și fermierilor
- Coordonare centrală și locală — instituții veterinare, consilii județene, asociații agricole
- Resurse financiare de sprijin — fonduri de urgență pentru despăgubiri și dotări preventive
- Monitorizare pe scară largă — supraveghere de insecte, sampling în ferme, sondaje serologice
- Plan de intervenție operativ — echipe mobile veterinare, stocuri de dezinfectanți, echipamente
- Educație și ghiduri practice — protocoale de biosecuritate, ghiduri simple accesibile fermierilor
8. Concluzie
Focarul de bluetongue confirmat în județul Gorj reprezintă o alertă serioasă pentru sectorul agricol românesc. Deși numărul de animale afectate este momentan limitat, riscul de extindere este real, mai ales în condiții favorabile de climă și vectori activi. Intervenția promptă, măsurile veterinare stricte și suportul instituțional sunt esențiale pentru a limita impactul economic și social.
România trebuie să profite de acest moment pentru a-și întări sistemul de sănătate animală, pentru a investi în capacități de monitorizare și intervenție rapidă și pentru a oferi fermierilor sprijin real. In același timp, transparența, cooperarea și comunicarea eficientă vor fi cheia evitării panicii și menținerii încrederii în instituții.
