Pilonul II 2026 intră într-o perioadă importantă de tranziție spre noile reguli din 2027. La 1 noiembrie 2026, regulile actuale permit încă plata activului personal net la pensionare sub formă de plată unică sau plăți eșalonate, conform Normei ASF nr. 27/2017. Însă Legea nr. 2/2026 privind plata pensiilor private, publicată la 5 ianuarie 2026, intră în vigoare la un an de la publicare, adică la 5 ianuarie 2027, și introduce o nouă etapă: fondurile de plată a pensiilor private.
În același timp, una dintre cele mai frecvente întrebări rămâne: ce se întâmplă cu banii din Pilonul II dacă titularul moare? Răspunsul depinde de momentul decesului. Dacă participantul moare înainte să-și deschidă dreptul la pensie, activul său nu dispare: acesta se transmite beneficiarilor/moștenitorilor. După intrarea în faza de plată, regulile vor depinde de produsul ales: retragere programată sau pensie viageră.
Acest articol InfoBuz este documentat la 1 noiembrie 2026 pe baza Legii nr. 411/2004, Normei ASF nr. 27/2017, Legii nr. 2/2026 și Codului fiscal în forma aplicabilă la această dată. Pentru decizii individuale de pensionare sau succesiune trebuie verificată și situația concretă din contul participantului.
Pilonul II 2026–2027: răspunsul rapid
| Situație | Ce se întâmplă |
|---|---|
| Pensionare în 2026 | În baza regulilor actuale, participantul poate solicita plata unică sau plăți eșalonate ale activului personal net. |
| Deces înainte de pensionare | Activul se transmite beneficiarilor/moștenitorilor; nu se pierde. |
| Moștenitor care este deja participant la Pilonul II | Poate cumula cota moștenită în contul său de pensie administrată privat. |
| Moștenitor care nu este participant | Poate solicita plata cotei cuvenite, conform regulilor în vigoare. |
| Din 5 ianuarie 2027 | Intră în vigoare Legea nr. 2/2026 și sistemul fondurilor de plată. |
| Retragere programată după 2027 | Se pot primi lunar sume până la epuizarea activului; soldul neîncasat se plătește moștenitorilor dacă titularul moare înainte de rambursarea integrală. |
| Pensie viageră | Plata se face pe viață; ce se întâmplă după deces depinde de tipul de produs ales: simplu, cu supraviețuitor sau cu perioadă certă. |
Ce este, de fapt, „banul tău” din Pilonul II
În Pilonul II nu există un depozit bancar clasic cu o sumă fixă de numerar. Contribuțiile virate în numele participantului sunt transformate în unități de fond, iar administratorul investește activele conform legislației. Valoarea contului variază în funcție de contribuții și de randamentul investițiilor.
Activul personal net este valoarea la zi a unităților de fond deținute de participant. Acesta este elementul care contează la pensionare, invaliditate sau deces. ASF explică în ghidurile sale că participantul are un cont individual și poate urmări suma acumulată.
Pentru contextul mai larg al pensiilor private și al veniturilor la bătrânețe, vezi și articolul InfoBuz Pensiile de stat nu vor fi suficiente: de ce românii trebuie să se gândească din timp la venituri suplimentare pentru bătrânețe.
Ce se întâmplă cu Pilonul II când te pensionezi în 2026
La 1 noiembrie 2026 este încă aplicabilă Norma ASF nr. 27/2017 privind utilizarea activului personal net. Participantul care obține pensie pentru limită de vârstă are dreptul, la cerere, să primească contravaloarea activului personal net.
În regimul actual există două variante principale:
- plată unică;
- plăți eșalonate în rate lunare, conform graficului stabilit de administrator.
Norma ASF definește plata eșalonată ca rate lunare egale de minimum 500 lei, cu excepția ultimei rate reziduale, pe o perioadă de maximum cinci ani. Administratorul efectuează plata unică în termenul prevăzut de normă după depunerea documentației complete.
Sursa oficială este Norma ASF nr. 27/2017, forma consolidată.
De ce 5 ianuarie 2027 schimbă sistemul
Legea nr. 2/2026 privind plata pensiilor private a fost publicată în Monitorul Oficial la 5 ianuarie 2026, dar articolul 113 stabilește că legea intră în vigoare la un an de la data publicării. Prin urmare, data-cheie este 5 ianuarie 2027.
Noua lege creează furnizori și fonduri specializate pentru faza de plată. În loc ca administratorul fondului de acumulare să rămână singurul actor până la final, activul participantului va putea fi transferat către un fond de plată ales pentru obținerea pensiei private.
Textul integral este disponibil în Legea nr. 2/2026 privind plata pensiilor private.
Poți lua toți banii odată după 5 ianuarie 2027?
Noua lege schimbă radical această logică pentru activele suficient de mari încât să intre în sistemul de plată. Membrul unui fond de plată poate solicita o singură dată un avans de maximum 30% din activul transferat, înainte de începerea plăților lunare.
Restul activului intră în produsul de pensie ales. Legea păstrează însă excepții pentru activele care nu ating nivelul minim necesar pentru o pensie privată; în aceste situații, plata poate rămâne sub formă unică sau eșalonată, conform mecanismelor prevăzute de lege și reglementările ASF.
Important: „maximum 30%” înseamnă că participantul poate cere mai puțin. Nu există obligația de a retrage exact 30%.
Ce este retragerea programată
Legea nr. 2/2026 definește pensia de tip retragere programată drept suma plătită lunar până la rambursarea integrală a activului personal din fondul de plată.
În forma adoptată, plata lunară este legată de valoarea indemnizației sociale pentru pensionari din sistemul public, cu excepția ultimei plăți, care poate fi reziduală. Valoarea se actualizează anual.
Această variantă este importantă pentru moștenire deoarece activul rămas continuă să aparțină economic participantului până la rambursarea integrală. Dacă persoana moare înainte ca suma să fie epuizată, soldul neîncasat se plătește moștenitorilor sub formă de plată unică.
Ce se întâmplă cu Pilonul II dacă titularul moare înainte de pensionare
Aceasta este situația în care răspunsul este cel mai clar: banii nu se pierd și nu rămân administratorului. Norma ASF nr. 27/2017 prevede deschiderea de conturi pe numele beneficiarilor și transferul unităților de fond corespunzătoare cotelor succesorale.
Pentru a revendica drepturile, moștenitorii trebuie să dovedească această calitate prin documente succesorale: certificat de moștenitor/legatar, act de partaj sau hotărâre judecătorească definitivă, după caz.
Dacă moștenitorul are deja Pilon II
În regimul actual, beneficiarul care este deja participant la un fond de pensii administrat privat poate solicita cumularea conturilor la un singur fond. Practic, cota moștenită din contul persoanei decedate este transferată în propriul cont de pensie administrată privat.
Această regulă diferă de situația unui beneficiar care nu este participant. Pentru acesta din urmă, norma permite plata unică sau plăți eșalonate, la cerere.
Cine sunt moștenitorii Pilonului II
Pilonul II nu funcționează după o listă separată de „beneficiari aleși” similară unei polițe private simple. Distribuția activului participantului decedat înainte de pensionare se face pe baza documentelor succesorale și a cotelor stabilite potrivit dreptului succesoral.
În practică pot exista soț supraviețuitor, copii, părinți sau alte persoane chemate la moștenire, în funcție de situația familială și de eventualele dispoziții testamentare valabile.
Ce documente sunt necesare după deces
- cererea de plată sau transfer;
- certificatul de deces;
- certificatul de moștenitor/legatar sau un alt document succesoral prevăzut de normă;
- actul de identitate al beneficiarului;
- extras de cont/IBAN, dacă plata se face prin transfer bancar;
- procură specială, dacă cererea este depusă prin mandatar.
Documentele exacte și forma lor trebuie confirmate cu administratorul fondului, deoarece regulile privind originalele, copiile legalizate sau transmiterea la distanță diferă în funcție de modalitatea de depunere.
În cât timp se plătesc banii moștenitorilor în 2026
Pentru beneficiarii care solicită plata cotei moștenite în regimul actual, Norma ASF nr. 27/2017 prevede plata în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la depunerea cererii împreună cu documentația completă, în situația reglementată de normă.
Dacă documentele sunt incomplete sau necorespunzătoare, termenul se întrerupe și începe din nou după completarea dosarului.
Există un termen pentru revendicarea banilor după deces?
Norma actuală obligă administratorul să informeze beneficiarii atunci când are datele necesare și prevede retransmiterea anuală a informării până la împlinirea termenului general de prescripție de trei ani pentru dreptul de a solicita plata activului.
Aceasta este o zonă unde întârzierea poate crea probleme practice. Succesiunea și solicitarea activului nu ar trebui amânate inutil.
Ce se întâmplă dacă titularul moare în timpul retragerii programate după 2027
Aici Legea nr. 2/2026 este foarte explicită: dacă membrul moare înainte de rambursarea integrală a activului personal, valoarea neîncasată se plătește moștenitorilor sub formă de plată unică.
Legea mai stabilește că suma totală a plăților făcute către participant și/sau moștenitorii săi trebuie să fie cel puțin egală cu activul pe baza căruia s-a încheiat contractul de plată, diminuat cu comisioanele legale.
Pensie viageră simplă: aici moștenirea funcționează diferit
O pensie viageră este construită actuarial pentru a plăti o sumă lunară până la decesul membrului. Avantajul este că plata continuă cât timp trăiește persoana, chiar dacă aceasta ajunge la o vârstă foarte înaintată.
În schimb, în varianta de pensie viageră pentru o singură persoană, activul fondului de plată nu intră în masa succesorală după deces. Moștenitorii au dreptul doar la sumele deja cuvenite și neîncasate până la data decesului.
Acesta este motivul pentru care alegerea produsului de plată va deveni extrem de importantă: retragerea programată protejează mai direct soldul rămas pentru moștenitori, în timp ce pensia viageră transferă o parte din risc către furnizor și oferă protecție împotriva riscului de a trăi mult peste speranța medie.
Pensie viageră cu supraviețuitor: protecție pentru soț/partener desemnat
Legea introduce și pensia viageră cu componentă de supraviețuitor. Aceasta plătește pensia membrului până la deces, iar ulterior continuă o plată către supraviețuitorul desemnat, în procentul stabilit prin contract.
Este diferită de moștenirea clasică a unui sold. Nu se transmite pur și simplu „ce a mai rămas”, ci se continuă produsul de pensie conform contractului și calculului actuarial.
Pensie viageră cu perioadă certă: un compromis între venit pe viață și protecția beneficiarului
O altă variantă prevăzută de lege este pensia viageră cu perioadă certă de plată. Dacă membrul moare înainte de finalul perioadei certe, plata continuă către beneficiarul desemnat până la expirarea perioadei stabilite contractual.
După expirarea perioadei certe, dacă membrul este încă în viață, plata continuă pe durata vieții sale. Acest produs combină parțial protecția familiei cu protecția împotriva longevității.
Ce variantă este mai bună: retragere programată sau pensie viageră?
| Caracteristică | Retragere programată | Pensie viageră |
|---|---|---|
| Plată pe viață garantată | Nu; se termină când activul este epuizat | Da, conform contractului |
| Sold moștenibil | Da, soldul neîncasat | Nu în forma viageră simplă |
| Protecție pentru supraviețuitor | Prin moștenirea soldului | Da, dacă alegi varianta cu supraviețuitor |
| Risc de longevitate | Rămâne în mare parte la participant | Este preluat actuarial de produs |
| Flexibilitate privind activul | Mai mare | Mai mică după intrarea în produs |
Nu există o opțiune universal „mai bună”. Alegerea depinde de vârstă, sănătate, existența moștenitorilor, alte venituri la pensie și preferința dintre siguranța venitului pe viață și păstrarea unui sold transmisibil familiei.
Ce se întâmplă la invaliditate
Regimul actual din 2026 permite participantului care beneficiază de pensie de invaliditate de gradul I sau II pentru o invaliditate care afectează ireversibil capacitatea de muncă să solicite activul personal net ca plată unică sau plăți eșalonate, conform condițiilor prevăzute de Norma ASF nr. 27/2017.
Noua lege din 2026 păstrează reguli speciale pentru situațiile în care activul este prea mic pentru a susține o pensie privată sau pentru anumite situații de invaliditate, astfel încât sistemul să nu oblige participantul să intre într-un produs de plată neadecvat.
Pilonul II este impozitat când retragi banii?
Da, dar nu înseamnă că întreaga sumă acumulată este tratată ca venit impozabil. Codul fiscal aplicabil în 2026 prevede că, pentru plata unică din Pilonul II, venitul impozabil este reprezentat de partea care depășește contribuțiile nete ale participantului, după aplicarea plafonului neimpozabil și, după caz, a contribuției de sănătate datorate conform legislației fiscale.
Pentru plățile eșalonate, aceeași logică se aplică ratei lunare, conform formulei prevăzute de Codul fiscal. În prezent, plafonul lunar neimpozabil folosit pentru veniturile din pensii este de 3.000 lei.
Pentru a completa informațiile de mai sus, poți consulta și Criza costului vieții: cât mai valorează 1.000 de lei în România și unde se duc banii unei familii, un articol care dezvoltă un aspect direct legat de acest subiect.
Din august 2025, Codul fiscal prevede și CASS pentru veniturile din pensii peste plafonul de 3.000 lei, iar plătitorii de venituri — inclusiv entitățile care plătesc pensii administrate privat — rețin obligațiile la sursă conform regulilor aplicabile.
Pentru că legislația fiscală poate fi modificată până la momentul efectiv al retragerii, suma netă trebuie verificată la data plății. Codul fiscal consolidat poate fi consultat pe Portalul Legislativ.
Exemplu simplificat: cont de 120.000 lei la pensionare
Să presupunem că un participant are un activ personal net de 120.000 lei. În 2026, în regimul actual, poate solicita plata unică sau o eșalonare conform normei.
După intrarea în vigoare a noului sistem, dacă activul intră în fondul de plată și participantul solicită avansul maxim permis, ar putea retrage până la 30%, adică 36.000 lei, iar restul de 84.000 lei ar finanța produsul de pensie ales.
Acesta este doar un exemplu aritmetic brut. Taxele, comisioanele și condițiile efective ale produsului de plată pot modifica suma netă.
Exemplu: participantul moare cu 80.000 lei înainte de pensionare
Dacă participantul moare înainte de deschiderea dreptului la pensie și are un activ de 80.000 lei, suma nu este „confiscată” și nu se redistribuie automat altor participanți. Activul se împarte beneficiarilor conform cotelor succesorale.
Dacă există doi moștenitori cu cote egale, fiecare ar avea dreptul economic la jumătate din activ, înainte de deducerile fiscale sau costurile aplicabile. Dacă unul dintre ei este deja participant la Pilonul II, poate opta pentru mecanismul de cumul prevăzut de normă.
Exemplu: deces în timpul retragerii programate
Presupunem că după intrarea în sistemul de plată, participantul mai are un sold neîncasat de 52.000 lei și decedează. În cazul retragerii programate, legea prevede plata soldului rămas către moștenitori sub formă de plată unică.
Această caracteristică face retragerea programată mai ușor de înțeles pentru familiile care pun accent pe transmiterea patrimoniului.
Poți verifica oricând câți bani ai în Pilonul II?
Da. Administratorii oferă acces la situația contului, iar participantul primește informări periodice. Dacă nu știi la ce fond ești înscris, ASF și sistemele administrate în piața pensiilor private oferă instrumente de identificare și informare.
Este util să verifici nu doar soldul, ci și contribuțiile virate, istoricul transferurilor și datele personale asociate contului, mai ales dacă ai schimbat numele, adresa sau angajatorul.
Ce trebuie să pregătești înainte de pensionare
- Identifică administratorul și fondul Pilonului II.
- Verifică activul personal acumulat.
- Confirmă datele personale și IBAN-ul pe care vrei să primești plățile.
- Păstrează decizia de pensionare și documentele necesare.
- Compară opțiunile de plată disponibile la data pensionării.
- Verifică taxele în vigoare în anul retragerii.
- După 5 ianuarie 2027, compară produsele furnizorilor de pensii private înainte de a semna contractul de plată.
Ce trebuie să știe familia despre existența contului
Un lucru simplu poate evita multă birocrație: membrii apropiați ai familiei ar trebui să știe că participantul are Pilon II și la ce administrator se află contul. Nu este necesar să le comunice parole sau date de autentificare, dar informația despre existența fondului poate accelera demersurile succesorale.
Moștenitorii nu au nevoie de parola contului participantului pentru a revendica drepturile. Drepturile se dovedesc juridic prin documentele succesorale.
Mituri despre Pilonul II și moștenire
„Dacă mor înainte de pensie, statul ia banii.”
Fals. Activul personal se transmite beneficiarilor/moștenitorilor potrivit regulilor legale.
„După 2027 nimeni nu mai poate lua nimic din Pilonul II.”
Fals. Legea permite un avans unic de maximum 30% pentru membrii fondurilor de plată și introduce produse lunare. Există și situații speciale pentru active mici sau anumite cazuri prevăzute de lege.
„Pensia viageră și retragerea programată se moștenesc la fel.”
Fals. La retragerea programată, soldul rămas se plătește moștenitorilor. La pensia viageră simplă, activul nu intră în masa succesorală; contează tipul de produs ales.
„Toată suma retrasă este impozitată cu 10%.”
Fals în regimul fiscal actual. Codul fiscal separă contribuțiile nete de partea care constituie venit impozabil și aplică plafonul neimpozabil și regulile fiscale în vigoare.
Întrebări frecvente despre Pilonul II
Pilonul II se moștenește?
Da. Dacă participantul moare înainte de deschiderea dreptului la pensie, activul personal se transmite beneficiarilor/moștenitorilor potrivit documentelor succesorale și cotelor stabilite legal.
Pot lua toți banii din Pilonul II la pensionare în 2026?
În regimul aplicabil la 1 noiembrie 2026, participantul poate solicita plata unică sau plăți eșalonate, conform Normei ASF nr. 27/2017 și documentației cerute.
Ce se schimbă în 2027?
La 5 ianuarie 2027 intră în vigoare Legea nr. 2/2026, care creează fondurile de plată și introduce retragerea programată și pensiile viagere ca produse de plată a pensiei private.
Cât pot retrage imediat după noua lege?
Pentru membrii unui fond de plată, legea permite un avans unic de maximum 30% din activul transferat, înainte de începerea plăților lunare.
Ce se întâmplă dacă mor după ce am început retragerea programată?
Soldul neîncasat se plătește moștenitorilor sub formă de plată unică, potrivit Legii nr. 2/2026.
Ce se întâmplă dacă aleg pensie viageră și mor repede?
Depinde de produs. În pensia viageră simplă, fondul nu intră în masa succesorală. În variantele cu supraviețuitor sau perioadă certă există plăți către persoanele prevăzute în contract.
Concluzie: Pilonul II nu dispare la deces, dar tipul de plată va conta mult după 2027
Pilonul II 2026–2027 trebuie privit în două etape. Până la intrarea în vigoare a noului sistem de plată, regulile actuale permit plata unică sau eșalonată la pensionare, iar activul unui participant decedat înainte de pensionare se transmite moștenitorilor.
Din 5 ianuarie 2027, diferența dintre retragere programată și pensie viageră va deveni decisivă. Prima păstrează un sold care poate fi transmis moștenitorilor dacă titularul moare înainte de epuizare. A doua oferă protecție actuarială pe viață, dar moștenirea depinde de forma contractuală aleasă.
Pentru viitorul pensionar, întrebarea nu va mai fi doar „câți bani am în Pilonul II?”, ci și „vreau venit garantat cât trăiesc sau vreau să păstrez cât mai mult din sold pentru moștenitori?”. Aceasta va fi una dintre cele mai importante decizii financiare la pensionare.










Discuția cititorilor
Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.
Fii primul care deschide discuția.
Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.