De ce România exportă curent ieftin și importă scump? Formula apare frecvent în discursul public, dar poate induce în eroare dacă este citită ca și cum România ar vinde dimineața exact aceeași energie pe care o cumpără seara. În realitate, exporturile și importurile au loc în ore diferite, la prețuri diferite, într-o piață europeană cuplată, iar fluxurile fizice nu sunt identice cu tranzacțiile comerciale.
Problema reală există însă: România poate avea surplus de energie în orele cu producție mare hidro, solară sau eoliană, când prețurile sunt mai mici, iar câteva ore mai târziu poate deveni importator net, exact când producția regenerabilă scade și consumul rămâne ridicat. În acele ore, energia marginală necesară sistemului poate fi mult mai scumpă.
Pentru mai multe informații despre import energie, poți consulta și România intră în noiembrie cu risc energetic ridicat: intervalul 17:00–21:00 devine critic, unde găsești detalii complementare despre acest subiect.
De ce România exportă curent ieftin și importă scump: explicația scurtă
Electricitatea nu se poate depozita în rețea. În fiecare moment, producția și consumul trebuie să fie aproape perfect echilibrate.
Dacă la ora 13:00 România produce mai mult decât consumă, energia excedentară trebuie:
- exportată;
- stocată în baterii sau hidrocentrale cu acumulare, dacă există capacitate;
- consumată suplimentar;
- sau redusă prin limitarea producției.
Dacă la ora 19:00 producția solară dispare, vântul scade, hidro este limitat și consumul rămâne ridicat, România poate avea nevoie să importe.
Prețul la 19:00 nu este prețul de la 13:00. De aici apare impresia de „vindem ieftin, cumpărăm scump”.
Electricitatea are preț diferit în fiecare interval
Pe Piața pentru Ziua Următoare administrată de OPCOM, energia se tranzacționează pentru intervale distincte ale zilei. Din 2025–2026, piața funcționează cu granularitate de 15 minute, ceea ce înseamnă că prețurile se pot modifica de 96 de ori într-o singură zi.
În perioade cu mult soare și vânt, prețul poate coborî puternic la prânz. După apus, aceeași piață poate urca rapid dacă cererea este mare și sursele ieftine nu mai sunt disponibile.
În septembrie 2026, OPCOM a publicat un preț mediu ponderat pe PZU de aproximativ 917 lei/MWh. Media lunară ascunde însă variații foarte mari între ore.
Ce este „prețul marginal” și de ce contează
Într-o piață de energie, centralele sunt ordonate aproximativ în funcție de costul și prețul ofertat. Sursele cu cost marginal mic, precum solarul și eolianul, pot intra primele.
Pe măsură ce cererea crește, sistemul are nevoie de surse suplimentare. Ultima centrală necesară pentru a acoperi consumul poate avea un cost mai mare, de exemplu o centrală pe gaze.
În multe intervale, această sursă marginală influențează puternic prețul pieței.
De aceea, chiar dacă România produce o parte importantă din electricitate la costuri reduse, prețul spot poate deveni ridicat atunci când pentru ultimii megawați necesari este nevoie de producție scumpă sau de import.
Solarul explică tot mai mult diferența dintre prânz și seară
Creșterea fotovoltaicului și a prosumatorilor schimbă forma curbei zilnice de consum.
La prânz, producția solară poate reduce masiv necesarul de energie din centralele clasice. Dacă și vântul sau hidroenergia sunt favorabile, România poate avea surplus.
Seara, producția solară cade aproape la zero într-un interval relativ scurt. Consumul casnic rămâne însă ridicat: iluminat, gătit, încălzire sau răcire, electrocasnice.
Această diferență este cunoscută în sistemele cu mult solar drept „rampa de seară”.
De ce nu păstrăm pur și simplu energia ieftină pentru mai târziu?
Pentru că România nu are încă suficientă capacitate de stocare pentru a muta volume mari de energie de la prânz spre seară.
Bateriile cresc rapid, dar capacitatea lor totală este încă mică raportată la consumul național. Hidrocentralele cu acumulare și sistemele de pompaj pot ajuta, dar nici acestea nu pot absorbi orice surplus.
Fără stocare suficientă, energia trebuie consumată, exportată sau redusă exact în momentul în care este produsă.
Importul nu înseamnă că România „nu are centrale”
Puterea instalată nu este același lucru cu puterea disponibilă.
România poate avea mii de megawați instalați în hidro, eolian și solar, dar:
- hidro poate fi limitat de secetă;
- solar produce zero noaptea;
- eolianul depinde de vânt;
- reactoarele nucleare pot fi în revizie;
- centralele termice pot avea indisponibilități;
- anumite capacități pot fi economic necompetitive.
De aceea, într-o anumită oră, importul poate fi mai ieftin și mai eficient decât pornirea unei capacități interne scumpe.
Piața europeană este cuplată
România nu funcționează ca o insulă energetică. Piața pentru ziua următoare este cuplată cu piețele europene prin mecanismul Single Day-Ahead Coupling.
Algoritmul european încearcă să aloce energia și capacitățile transfrontaliere astfel încât energia să circule din zonele cu ofertă mai ieftină spre zonele cu preț mai ridicat, în limitele rețelelor disponibile.
Prin urmare, atunci când România are energie relativ ieftină și capacitate de export, fluxul comercial tinde spre exterior. Când prețul intern este mai mare decât în țările vecine, direcția se poate inversa.
Flux fizic și tranzacție comercială nu sunt același lucru
Aici apare una dintre cele mai mari confuzii.
Un comerciant poate cumpăra energie în România și o poate vinde într-o altă zonă. Dar electronii nu „poartă pașaport”. Fluxul fizic urmează legile rețelei electrice și se distribuie pe mai multe linii.
În plus, o parte din energia care traversează România poate fi energie de tranzit între alte sisteme.
Transelectrica separă în rapoarte schimburile comerciale, fluxurile fizice și tranzitul tocmai pentru că acestea nu sunt identice.
România poate importa și exporta în aceeași zi
Da, și este perfect normal.
La ora 11:00 poate exista export net spre Ungaria sau Bulgaria. La ora 20:00, fluxul se poate inversa.
Chiar și pe două frontiere diferite, România poate exporta într-o direcție și importa simultan din alta.
Acest lucru nu este o anomalie, ci modul normal de funcționare al unei rețele interconectate.
Ce arată datele Transelectrica
În 2025, Transelectrica a raportat o creștere de aproximativ 31% a schimburilor comerciale de import și de aproximativ 33% a celor de export față de anul anterior.
Fluxurile fizice au evoluat diferit pe fiecare frontieră: exporturile au scăzut spre Bulgaria și Ucraina, dar au crescut spre Serbia, Ungaria și Republica Moldova.
Aceste date arată că nu există o singură relație „România exportă” sau „România importă”. Balanța se schimbă permanent în funcție de frontieră, oră și condițiile din piață.
Prețurile de echilibrare pot fi mult mai mari decât cele spot
O altă sursă de cost este Piața de Echilibrare.
Dacă producția reală diferă de prognoză — de exemplu vântul scade mai repede decât era anticipat — sistemul trebuie să cumpere rapid energie pentru echilibrare.
Transelectrica arăta că în primul semestru din 2025 prețul mediu pentru energia de echilibrare utilizată pentru consumul tehnologic propriu a fost în jur de 1.172 lei/MWh, mult peste contractele forward și peste media pieței spot din aceeași perioadă.
În trimestrul I din 2026, compania continua să descrie piața de echilibrare drept una foarte volatilă și imprevizibilă.
De ce seceta poate face importurile mai scumpe
Hidroenergia este una dintre cele mai valoroase resurse ale sistemului românesc deoarece este relativ flexibilă.
În perioade de secetă, nu scade doar cantitatea totală de energie hidro disponibilă. Scade și capacitatea sistemului de a reacționa rapid la vârfurile de consum.
Dacă exact în acea perioadă apar temperaturi extreme sau producție eoliană redusă, importurile pot crește.
InfoBuz a analizat separat cum poate afecta un debit scăzut prelungit al Dunării producția de energie și economia României.
De ce nu pornim mai multe centrale pe cărbune sau gaze?
Pentru că există o diferență între „poate produce” și „merită economic să producă”.
O centrală termică are costuri cu:
- combustibilul;
- certificatele de emisii CO₂;
- pornirea și oprirea grupului;
- mentenanța;
- personalul;
- uzura.
Dacă energia disponibilă din Ungaria sau Bulgaria este mai ieftină într-o anumită oră, piața poate prefera importul.
Din punct de vedere economic, acesta poate fi un rezultat normal și eficient.
Atunci de ce pare că România „pierde”?
Pentru consumator, problema apare când sistemul intern nu are suficientă flexibilitate pentru a păstra energia ieftină și a o folosi în orele scumpe.
Dacă România exportă surplus solar la prânz și importă energie marginală scumpă seara, diferența de preț indică o lipsă de flexibilitate.
Nu exportul în sine este problema, ci lipsa alternativelor:
- stocare insuficientă;
- consum flexibil redus;
- rețele congestionate;
- capacități de producție flexibile limitate;
- prognoze imperfecte.
Bateriile pot schimba această ecuație
O baterie cumpără sau stochează energie atunci când prețul este mic și o livrează atunci când prețul este mare.
La scară națională, mii de megawați de baterii ar putea reduce o parte din diferența dintre surplusul de la prânz și deficitul de seară.
Același principiu funcționează și la nivel de prosumator. InfoBuz a explicat în ghidul despre bateriile pentru sisteme fotovoltaice în 2026 de ce valoarea stocării nu este doar autonomia, ci și mutarea consumului între ore.
Rețeaua de transport contează la fel de mult ca producția
Poți avea energie ieftină într-o regiune și consum mare în alta, dar dacă liniile de transport sunt congestionate, energia nu poate fi mutată liber.
Același lucru se întâmplă la interconectări.
Transelectrica are în derulare un plan amplu de dezvoltare a rețelei pentru perioada 2026–2035, inclusiv întărirea legăturilor cu Ungaria și Bulgaria.
InfoBuz a prezentat separat planul de investiții al rețelei electrice până în 2035.
Mai multe interconectări înseamnă prețuri mai mici?
Nu întotdeauna, dar în general cresc concurența și siguranța sistemului.
Interconectările permit României să importe când energia externă este mai ieftină și să exporte atunci când are surplus.
Ele reduc riscul de penurie, dar în același timp apropie prețurile României de cele ale pieței regionale.
Cu alte cuvinte, interconectarea reduce izolarea, dar înseamnă și că problemele regionale pot influența mai rapid prețul intern.
De ce uneori prețurile nu se egalizează între România și vecini
Dacă interconectarea ar avea capacitate infinită, prețurile zonelor cuplate ar tinde să fie foarte apropiate.
În realitate, liniile au limite.
Când capacitatea unei frontiere este complet utilizată, piața se „separă”, iar România poate avea un preț diferit de Ungaria sau Bulgaria.
Acesta este unul dintre motivele pentru care investițiile în interconectări sunt importante.
Exportul ieftin nu înseamnă automat pierdere pentru stat
Un alt mit este că statul român cumpără și vinde direct întreaga energie.
Piața include producători publici și privați, furnizori, traderi, operatori și consumatori mari.
Exportul poate fi realizat de participanți diferiți de cei care importă mai târziu.
De aceea, nu putem calcula o presupusă „pierdere a României” scăzând pur și simplu prețul mediu de export din prețul mediu de import.
Ce ar reduce diferența dintre orele ieftine și cele scumpe
- mai multe baterii;
- hidrocentrale cu acumulare prin pompaj;
- consum flexibil în industrie;
- tarife dinamice pentru consumatori;
- mai multe interconectări;
- rețele interne mai puternice;
- prognoze mai bune pentru vânt și solar;
- capacități flexibile pe gaze;
- management inteligent al prosumatorilor.
Tarifele dinamice pot muta consumul spre orele ieftine
Dacă prețul energiei pentru consumator ar varia mai clar în funcție de oră, o parte din consum ar putea fi mutată.
Mașinile electrice, boilerele, pompele de căldură, bateriile și anumite procese industriale pot fi programate să consume când energia este abundentă.
În acest mod, surplusul nu mai trebuie exportat integral, iar vârful de seară se reduce.
Este rău că România importă energie?
Nu. Importul este o funcție normală a pieței europene.
Ar fi ineficient ca fiecare țară să construiască suficiente centrale pentru cea mai nefavorabilă oră posibilă și să le țină nefolosite aproape tot anul.
Problema apare dacă importurile devin structurale exact în cele mai scumpe intervale și dacă România nu dezvoltă suficientă producție flexibilă și stocare internă.
Ce trebuie urmărit în loc de sloganul „exportăm ieftin, importăm scump”
Pentru a înțelege corect sistemul, sunt mai utile cinci întrebări:
- În ce ore exportăm și în ce ore importăm?
- Care era prețul PZU în acele intervale?
- Ce surse produceau atunci?
- Câtă capacitate de interconectare era disponibilă?
- Câtă energie putea fi stocată în loc să fie exportată?
Abia aceste date permit o evaluare reală.
Concluzie
De ce România exportă curent ieftin și importă scump? Pentru că exportul și importul se produc în momente diferite, într-o piață în care prețul se schimbă permanent.
Surplusurile de hidro, solar și eolian pot împinge prețul în jos. Câteva ore mai târziu, lipsa solarului, consumul ridicat și necesitatea unei centrale marginale mai scumpe pot împinge prețul în sus.
România nu are nevoie să oprească exporturile. Are nevoie de mai multă stocare, flexibilitate, rețea și capacitate de a muta energia ieftină din orele de surplus spre orele de deficit.
Adevărata problemă nu este comerțul cu energie. Este cât de bine reușește sistemul să transforme surplusul temporar într-un avantaj pentru orele în care energia devine scumpă.
Întrebări frecvente
România vinde energia mai ieftin decât o cumpără?
Se poate întâmpla ca exporturile să aibă loc în ore cu preț mic, iar importurile în ore cu preț mare. Nu înseamnă însă că statul vinde și cumpără aceeași energie sau că este vorba despre aceeași tranzacție.
De ce nu stocăm energia solară de la prânz?
Pentru că actuala capacitate de stocare este încă insuficientă pentru volumele necesare la nivel național.
Importul de energie este un lucru rău?
Nu. Este normal într-o piață europeană interconectată și poate fi mai ieftin decât pornirea unei centrale interne scumpe.
De ce energia este mai scumpă seara?
De obicei, producția solară dispare în timp ce cererea rămâne mare, iar sistemul trebuie să folosească surse mai costisitoare sau importuri.
Cum poate România reduce importurile scumpe?
Prin stocare, producție flexibilă, interconectări, modernizarea rețelei, consum flexibil și prognoze mai bune pentru regenerabile.
Surse: OPCOM – Piața pentru Ziua Următoare și rapoartele de preț; Transelectrica – Raport preliminar 2025; Transelectrica – Raport trimestrial T1 2026; ENTSO-E – Single Day-Ahead Coupling. Datele de piață sunt volatile și trebuie interpretate în funcție de intervalul de livrare, nu doar ca medii zilnice sau lunare.










Discuția cititorilor
Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.
Fii primul care deschide discuția.
Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.