Comparativ: 2025 vs. 2024
- Anul 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar masiv de 9,3% din PIB, cel mai mare dintre statele membre ale UE
- Pentru 2025, Comisia Europeană estimează o scădere moderată, la aproximativ 8,6% din PIB, în timp ce agenția Fitch prevede un nivel de 8% din PIB.
- Datele oficiale Eurostat indicau, pentru primul trimestru 2025, un deficit de aproximativ 2,3% din PIB; iar în primele cinci luni, România a raportat un deficit de 3,39% din PIB, în linie cu aceeași perioadă a anului trecut (3,41%).
De unde vine și ce consecințe are
- Politica bugetară expansivă, alimentată în principal de majorări de salarii și pensii și de cheltuieli publice crescute, a fost motorul creșterii deficitului în 2023–2024.
- Acest exces de deficit a dus România sub procedura UE de deficit excesiv, cu riscul suspendării fondurilor europene sau înghețării plăților.
- Agențiile de rating se află și ele în alertă: Fitch, S&P și Moody’s susțin că stabilitatea politică este esențială pentru a evita downgrade‑ul.
Poziția României în Europa
- Cu un procentaj de deficit cu mult peste limita UE de 3%, România rămâne țara cu cel mai mare deficit bugetar din Uniune.
- În 2024, aceasta a depășit considerabil țări precum Franța (5,8%) și este singura cu directiva de reducere a deficitului aplicabilă activ de Bruxelles.
- Comparativ, Croația a raportat un deficit de doar ~2,7% în aceeași perioadă.
Strategii fiscale și perspective pe termen scurt
- Ținte bugetare oficiale
- Guvernul României și-a propus un deficit de 7% din PIB la finalul lui 2025, ambitie salutară dar considerată prea optimistă de către Comisie și analiști.
- Comisia Europeană estimează un deficit de 8,4% din PIB până în 2026, depășind ținta asumată la 6,4%.
- Măsuri adoptate sau propuse
- Guvernul a anunțat majorări de taxe (TVA, accize, impozit pe dividende etc.) și înghețări ale cheltuielilor – acțiuni care ar urma să reducă deficitul cu circa 1,1% din PIB în 2025 și cu 3,5% în 2026.
- Planurile includ și austeritate – limitarea cheltuielilor cu salarii/pensii și prudență în investiții publice.
- Riscuri politice
- Coaliția recent formată se află sub presiune instituțională și socială: proteste sindicale și posibile blocaje interne amenință implementarea planului.
- Comisia Europeană a acordat un ultim răgaz până în vară/ toamnă 2025, cu termen limită – 15 octombrie 2025 – pentru un buget corectat.
România are în acest moment cel mai mare deficit bugetar din UE, doar ușor ameliorat față de recordul de anul trecut, și se află sub monitorizare europeană. Perspectivele depind de implementarea măsurilor fiscale promise și de stabilitatea coaliției. Un subiect important în perspectiva adoptării euro și a absorbției fondurilor europene.
Pentru a completa informațiile de mai sus, poți consulta și Cine ar putea fi noul premier după demiterea Guvernului Bolojan, un articol care dezvoltă un aspect direct legat de acest subiect.





Discuția cititorilor
Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.
Fii primul care deschide discuția.
Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.