România a intrat în stare de alertă energetică: există risc de pene de curent în august 2026?

România a intrat în stare de alertă energetică: există risc de pene de curent în august 2026?

Rating
—/5 0 evaluări
Urmărește-ne pe Google News
Știri de actualitate8 min citire

România se află în stare de alertă energetică pe întreaga durată a lunii august 2026, după ce seceta severă și scăderea debitului Dunării au redus producția internă de electricitate și au afectat funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Măsura nu înseamnă că alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă automat și nici că a fost stabilit un program național de pene de curent. Totuși, autoritățile recunosc că riscul unor întreruperi nu poate fi exclus dacă producția continuă să scadă, consumul crește puternic, iar energia necesară nu poate fi acoperită prin importuri.

De ce a fost declarată starea de alertă energetică

Principala cauză este nivelul foarte scăzut al Dunării și al râurilor interioare, după o perioadă prelungită de secetă.

La momentul declarării stării de alertă, debitul Dunării ajunsese la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, cu posibilitatea unei scăderi suplimentare spre 1.500 de metri cubi pe secundă. Valorile sunt cu mult sub cele normale pentru această perioadă.

Situația hidrologică afectează sistemul energetic în două moduri:

  • hidrocentralele dispun de mai puțină apă pentru producerea energiei;
  • Centrala Nucleară de la Cernavodă are nevoie de apă din Dunăre pentru condensarea aburului și răcirea circuitului secundar.

Nuclearelectrica explică faptul că reactoarele CANDU folosesc sisteme interne separate, însă apa preluată din Dunăre este necesară pentru extragerea căldurii reziduale și condensarea aburului după trecerea acestuia prin turbină.

Prognoza hidrologică pentru august indica debite ale râurilor situate, în mare parte, la numai 30–50% din mediile multianuale, iar în anumite bazine valorile puteau coborî sub 30%.

Ce se întâmplă la Centrala Nucleară de la Cernavodă

Unul dintre cele două reactoare de la Cernavodă a fost oprit din cauza nivelului insuficient al apei, iar funcționarea celuilalt a devenit una dintre principalele preocupări ale autorităților.

Fiecare unitate CANDU are o putere electrică brută de aproximativ 706,5 MW. Împreună, cele două reactoare asigură în mod obișnuit aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat că oprirea și a celui de-al doilea reactor ar însemna pierderea a aproximativ 20% din producția națională. În această situație, România ar deveni mult mai dependentă de importuri, într-un moment în care și statele vecine se confruntă cu secetă, căldură extremă și producție energetică redusă.

Există risc real de pene de curent?

Da, există un risc, dar o pană generalizată nu este considerată inevitabilă.

Starea de alertă a fost instituită tocmai pentru ca autoritățile și operatorii sistemului energetic să poată lua măsuri înainte ca deficitul de producție să provoace probleme grave.

La declararea măsurii, România importa aproximativ 1.700 MW în perioadele de consum ridicat. În cazul opririi celui de-al doilea reactor, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW.

Riscul ar crește dacă s-ar produce simultan mai multe situații nefavorabile:

  • oprirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă;
  • producție hidro foarte redusă;
  • producție eoliană și fotovoltaică insuficientă;
  • consum ridicat din cauza aerului condiționat;
  • capacitate limitată de import;
  • probleme tehnice neprevăzute la alte centrale sau în rețea.

Premierul a declarat că posibilitatea unor întreruperi nu poate fi exclusă, dar a solicitat mai întâi reduceri voluntare ale consumului. Nu a fost anunțat un calendar național de întreruperi pentru consumatorii casnici.

Ce înseamnă, concret, starea de alertă

Starea de alertă permite o coordonare mai rapidă între Guvern, Transelectrica, producătorii de energie, distribuitori și marii consumatori.

Prioritatea este menținerea echilibrului permanent dintre energia produsă și energia consumată. Dacă producția internă este insuficientă, sistemul trebuie să apeleze la importuri, rezerve și reducerea temporară a anumitor consumuri.

Măsurile anunțate includ:

  • funcționarea capacităților disponibile la nivelul maxim posibil;
  • accelerarea autorizării unor noi capacități regenerabile și de stocare;
  • folosirea producției hidro în special în orele de vârf;
  • negocieri pentru importuri suplimentare din Ucraina și din alte state;
  • solicitări de reducere voluntară a consumului;
  • lucrări urgente în zona de alimentare cu apă a centralei de la Cernavodă.

Guvernul a alocat 7 milioane de lei pentru lucrări efectuate în zona aducțiunii de apă către centrală, în încercarea de a menține nivelul necesar funcționării reactorului rămas disponibil.

Care sunt orele cu cel mai mare risc

Presiunea cea mai mare asupra sistemului apare, de regulă, seara, când producția panourilor fotovoltaice scade rapid, dar consumul locuințelor și al companiilor rămâne ridicat.

Autoritățile estimau un consum de peste 7.000 MW în orele de seară, cu posibilitatea creșterii spre aproximativ 8.000 MW în perioadele foarte caniculare.

Recomandările prezentate public vizează în special intervalul aproximativ 19:00–23:00. În această perioadă, consumatorii pot amâna folosirea aparatelor care necesită multă energie, atunci când acest lucru este posibil.

Ce aparate consumă mult în orele de vârf

Cele mai mari consumuri casnice sunt generate de aparatele care produc căldură, răcire sau folosesc motoare puternice:

  • aparatele de aer condiționat;
  • boilerele și încălzitoarele electrice;
  • cuptoarele și plitele electrice;
  • mașinile de spălat și uscătoarele;
  • mașinile de spălat vase;
  • încărcarea mașinilor electrice;
  • pompele de apă și echipamentele pentru piscine.

Nu este necesară oprirea tuturor aparatelor. Reducerea consumului poate fi realizată prin mutarea activităților neurgente în timpul zilei sau după încheierea perioadei de vârf.

Cum poate fi redus consumul fără disconfort major

Mașina de spălat, uscătorul și mașina de spălat vase pot fi programate înainte de ora 19:00 sau după ora 23:00.

Aerul condiționat poate fi folosit în continuare, dar temperatura nu trebuie setată excesiv de jos. Specialiștii citați de TVR recomandă ca diferența dintre temperatura interioară și cea exterioară să nu depășească aproximativ opt grade.

Alte măsuri simple includ:

  • oprirea iluminatului inutil;
  • scoaterea din priză a aparatelor care nu sunt folosite;
  • evitarea utilizării simultane a mai multor consumatori mari;
  • răcirea locuinței înainte de perioada de vârf;
  • amânarea încărcării vehiculelor electrice;
  • folosirea programelor economice ale electrocasnicelor.

Economiile realizate de o singură locuință sunt reduse, dar efectul devine important atunci când măsurile sunt aplicate simultan de sute de mii de consumatori.

Sunt consumatorii casnici primii care ar putea fi deconectați?

Într-o situație de deficit, primele măsuri sunt mobilizarea rezervelor, creșterea importurilor și solicitarea reducerii consumului marilor utilizatori industriali.

Întreruperea alimentării populației reprezintă o măsură de ultimă instanță. Dacă ar deveni necesare limitări controlate, autoritățile ar încerca să evite afectarea serviciilor esențiale, precum spitalele, serviciile de urgență, alimentarea cu apă și infrastructura critică.

Totuși, sursele consultate nu prezintă, la data de 2 august, un plan public de întreruperi programate la nivel național din cauza deficitului energetic. Autoritățile urmăresc menținerea alimentării prin producție internă, importuri și reducerea voluntară a consumului.

Orice întrerupere locală este provocată de criza energetică?

Nu. O întrerupere într-un cartier sau într-o localitate poate fi provocată de:

  • lucrări de mentenanță;
  • modernizarea rețelei;
  • avarii produse de furtuni;
  • defectarea unui transformator;
  • deteriorarea liniilor electrice;
  • lucrări accidentale în apropierea cablurilor.

Operatorii de distribuție publică separat întreruperile programate pentru mentenanță și modernizare. O astfel de întrerupere nu trebuie confundată automat cu un deficit național de energie.

Pot crește prețurile energiei?

Reducerea producției interne și creșterea dependenței de importuri pot pune presiune asupra prețurilor de pe piața angro, în special în orele de vârf.

Efectul asupra facturilor populației depinde însă de contractul fiecărui client, de prețul prevăzut în ofertă și de eventualele mecanisme de protecție aflate în vigoare. Starea de alertă nu înseamnă, prin ea însăși, că factura va crește imediat.

Importurile suplimentare pot deveni mai scumpe atunci când aceeași energie este solicitată simultan de mai multe țări afectate de caniculă și secetă. Reuters a relatat că nivelul redus al Dunării a afectat și producția nucleară din Ungaria, sporind presiunea regională asupra aprovizionării.

Cât ar putea dura situația dificilă

Starea de alertă a fost instituită pentru întreaga lună august, dar perioada de risc maxim depinde de evoluția debitului Dunării, precipitații, temperaturi și disponibilitatea centralelor.

Autoritățile estimau că lipsa precipitațiilor importante ar putea continua cel puțin două săptămâni, perioadă în care consumul urma să rămână ridicat din cauza caniculei.

Situația se poate îmbunătăți dacă:

  • debitul Dunării începe să crească;
  • lucrările de la priza de apă permit menținerea reactorului în funcțiune;
  • temperaturile scad;
  • intră în producție capacități suplimentare;
  • importurile necesare rămân disponibile.

Cum te poți pregăti pentru o eventuală întrerupere

Nu este necesară cumpărarea excesivă de echipamente sau alimente. Este însă util ca fiecare locuință să aibă câteva obiecte de bază:

  • lanternă și baterii;
  • baterie externă încărcată;
  • apă potabilă;
  • un radio cu baterii;
  • numerele de avarie ale distribuitorului;
  • medicamentele necesare;
  • o metodă alternativă de încărcare a telefonului.

Persoanele care depind de aparatură medicală alimentată electric trebuie să discute din timp cu medicul, furnizorul echipamentului și distribuitorul de energie despre existența unei soluții de rezervă.

Frigiderul și congelatorul trebuie ținute închise în timpul unei întreruperi, pentru a păstra temperatura cât mai mult timp.


România se confruntă cu o situație energetică dificilă în august 2026, provocată de secetă, debitul foarte scăzut al Dunării, reducerea producției hidro și problemele de alimentare cu apă ale Centralei de la Cernavodă.

Există un risc de întreruperi, dar penele de curent nu sunt automate și nu a fost anunțat un program național de deconectări. Riscul ar crește în special dacă și al doilea reactor de la Cernavodă ar fi oprit, consumul ar urca puternic, iar importurile nu ar putea acoperi deficitul.

Pentru mai multe informații despre Cernavodă, poți consulta și Cernavodă ar putea opri și ultimul reactor activ pe 13 august: există risc de pene de curent în România?, unde găsești detalii complementare despre acest subiect.

Pentru moment, autoritățile încearcă să mențină sistemul prin importuri, lucrări urgente, punerea în funcțiune a unor capacități suplimentare și reducerea voluntară a consumului în orele de seară.


Întrebări frecvente

România va avea pene de curent în august 2026?

Penele de curent nu sunt inevitabile și nu a fost anunțat un program național de întreruperi. Autoritățile au precizat însă că riscul nu poate fi exclus dacă producția scade și importurile nu acoperă consumul.

De ce a fost declarată starea de alertă energetică?

Măsura a fost luată din cauza secetei, debitului foarte scăzut al Dunării, reducerii producției hidro și riscului de oprire a reactoarelor de la Cernavodă.

Cât produce un reactor de la Cernavodă?

Fiecare dintre cele două unități CANDU are o putere electrică brută de aproximativ 706,5 MW.

Care sunt orele de vârf pentru consumul de electricitate?

Perioada cea mai dificilă este seara, aproximativ între orele 19:00 și 23:00, când producția solară scade, iar consumul locuințelor rămâne ridicat.

Ce aparate ar trebui folosite în afara orelor de vârf?

Mașina de spălat, uscătorul, mașina de spălat vase, boilerul electric și încărcătorul mașinii electrice pot fi programate în afara intervalului de seară.

Cât durează starea de alertă?

Starea de alertă energetică a fost declarată pentru întreaga lună august 2026. Durata problemelor efective va depinde de nivelul Dunării, temperaturi și capacitatea de producție și import.

Etichete: august 2026Cernavodăconsum energieDunăreaenergie electricăpene de curentsecetăstare de alertă
Distribuie articolul
COMUNITATEA INFOBUZ

Discuția cititorilor

Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.

0 comentarii

Fii primul care deschide discuția.

Lasă un comentariu

Adresa de email este vizibilă doar administratorilor și nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.