Te sună „banca” sau o instituție? Ce faci în primele 15 minute ca să nu pierzi bani

Te sună „banca” sau o instituție? Ce faci în primele 15 minute ca să nu pierzi bani

Rating
—/5 0 evaluări
Urmărește-ne pe Google News
Cum să... (How to...)8 min citire

Dacă un apelant spune că este de la bancă, Poliție, BNR, ANAF sau o firmă cunoscută și îți cere date, coduri ori o mișcare urgentă de bani, închide apelul. Nu încerca să lămurești situația în aceeași convorbire și nu suna înapoi la numărul din istoricul telefonului. Caută tu numărul oficial al instituției, de pe site-ul sau aplicația ei, și verifică separat.

Este o reacție importantă fiindcă numărul care apare pe ecran poate fi falsificat. Metoda se numește CLI spoofing: apelantul poate face să apară un număr real, inclusiv unul asociat unei instituții. ANCOM arată că operatorii au introdus, din 7 iulie 2025, blocări pentru anumite apeluri din afara României cu identitate falsă, dar măsura nu poate elimina toate tentativele, mai ales în cazul numerelor mobile folosite legitim în roaming.

Regula simplă: oprește conversația, apoi verifică independent

Escrocii nu câștigă doar printr-un număr convingător. Ei încearcă să creeze grabă: „s-a făcut un credit pe numele dumneavoastră”, „contul a fost compromis”, „trebuie să mutați banii într-un cont sigur” sau „trebuie să confirmați imediat un cod”. Presiunea este semnalul de alarmă, nu dovada unei probleme reale.

Închide apelul, respiră câteva secunde și folosește un canal pe care îl alegi tu: aplicația băncii, numărul de pe spatele cardului, numărul afișat pe site-ul oficial ori o vizită la sucursală. Nu utiliza un număr dictat de apelant, primit prin SMS sau trimis într-un mesaj pe WhatsApp.

Inițiativa Siguranța Online, realizată de Poliția Română, DNSC și Asociația Română a Băncilor, recomandă exact această verificare alternativă. În special, nu furniza prin telefon parolele de acces la internet banking, coduri de autorizare, PIN-ul sau datele cardului.

Ce faci în primele 15 minute, în funcție de ce s-a întâmplat

Ce ai făcut în timpul apeluluiPrioritatea imediatăPasul următor
Nu ai oferit date și nu ai apăsat linkuriÎnchide și notează detaliileVerifică instituția la un contact oficial; raportează tentativa dacă este relevantă
Ai spus date personale, date de card sau coduri de autorizareContactează imediat banca prin canal oficialCere blocarea instrumentelor ori securizarea accesului și urmărește tranzacțiile
Ai instalat o aplicație la cererea apelantului sau i-ai permis acces la telefonOprește conexiunea la internet și contactează bancaSchimbă parolele de pe un dispozitiv sigur, anunță DNSC și păstrează dovezile
Ai trimis bani ori observi tranzacții necunoscuteSună urgent bancaSesisează Poliția și raportează incidentul către DNSC

Dacă nu ai dat nicio informație

Ai făcut partea esențială: ai întrerupt contactul. Notează ora, numărul afișat, instituția invocată, numele pretins al apelantului și ce ți-a cerut. Aceste detalii pot ajuta instituția impersonată, operatorul de telefonie sau autoritățile să recunoască un tipar.

Nu este necesar să demonstrezi tu că apelul a fost fraudulos înainte de a-l semnala. Este suficient să explici ce s-a întâmplat și să precizezi că ai verificat sau urmează să verifici instituția printr-un canal oficial.

Dacă ai comunicat datele cardului, parole sau coduri

Nu aștepta să vezi dacă apare o tranzacție. Sună imediat banca la numărul oficial și spune clar ce informații ai oferit: numărul cardului, data de expirare, codul de securitate, codul primit prin SMS, parola, datele de autentificare sau o confirmare din aplicația de banking. Banca poate decide blocarea cardului, a accesului online sau alte măsuri de protecție.

În timpul convorbirii cu banca, spune și dacă ai confirmat vreo operațiune în aplicație. O notificare de autorizare nu trebuie aprobată doar pentru că persoana de la telefon susține că „anulează” o fraudă. Un cod de autorizare sau o confirmare poate valida, de fapt, o acțiune inițiată de infractor.

Păstrează dovada apelului, mesajele și eventualele capturi de ecran. Nu șterge conversațiile înainte de a nota informațiile utile. Dacă ai constatat o pagubă, depune plângere la Poliție; recomandarea de a contacta întâi banca și apoi autoritățile este susținută și de avertismentele publicate de Siguranța Online.

Dacă ai instalat o aplicație ori ai permis controlul telefonului

Acesta este un risc mai mare decât simpla divulgare a unor date. Aplicațiile de control la distanță pot permite unei alte persoane să vadă ecranul, să urmărească ce tastezi sau să te îndrume în timp real spre operațiuni bancare.

  1. Închide apelul și oprește datele mobile și Wi-Fi-ul telefonului.
  2. Sună banca de pe un alt telefon sau după ce ai întrerupt accesul la internet.
  3. Nu mai intra în aplicația bancară de pe acel telefon până când banca îți spune ce măsuri sunt necesare.
  4. Schimbă parolele importante de pe un dispozitiv în care ai încredere, începând cu e-mailul și contul bancar.
  5. Notează numele aplicației instalate, momentul instalării și toate instrucțiunile primite. Aceste date pot fi utile la raportare.

Nu accepta ajutorul „tehnic” al aceleiași persoane care te-a contactat. O instituție legitimă nu te va presa într-un apel neașteptat să instalezi o aplicație pentru a-ți proteja contul.

Semnele care trebuie să oprească apelul

Nu toate apelurile neașteptate sunt fraude, însă combinația dintre mai multe semne merită tratată ca risc. Închide dacă interlocutorul:

  • spune că ai un credit, o tranzacție sau un dosar despre care nu știi nimic și îți cere să reacționezi pe loc;
  • solicită parole, PIN-uri, coduri SMS, coduri de aprobare din aplicație, datele cardului sau fotografii ale actului de identitate;
  • îți cere să muți bani într-un „cont sigur”, să retragi numerar sau să depui bani într-un aparat de criptomonede;
  • te transferă succesiv la pretinși angajați ai băncii, polițiști sau reprezentanți ai unei autorități, pentru a face povestea mai credibilă;
  • insistă să nu închizi, să nu vorbești cu familia sau să nu contactezi direct instituția;
  • îți cere să instalezi o aplicație, să accesezi un link ori să dictezi ce apare pe ecranul telefonului.

Apelurile care pretind că rezolvă o fraudă printr-o acțiune financiară urgentă sunt deosebit de periculoase. Campania „Uniți împotriva escrocheriilor” descrie scenarii în care victimei i se spune că trebuie să își mute banii într-un presupus cont protejat. Un cont indicat telefonic de un necunoscut nu devine sigur fiindcă acesta afirmă că lucrează la bancă sau la o autoritate.

De ce numărul afișat și vocea convingătoare nu sunt suficiente

Un număr real pe ecran nu confirmă identitatea apelantului. În cazul spoofingului, informația de identificare a apelului este manipulată pentru ca telefonul tău să afișeze alt număr decât cel de la care a fost inițiat apelul. ANCOM precizează că numerele folosite abuziv pot aparține unor persoane reale, fără ca acestea să își fi pierdut telefonul sau contul.

În mod similar, o persoană care știe numele tău, banca la care ai cont sau alte date de bază nu dovedește că te contactează legitim. Datele pot proveni dintr-o scurgere, din rețele sociale, dintr-un formular completat anterior sau dintr-o altă tentativă de fraudă.

Cel mai sigur test nu este să pui întrebări sofisticate apelantului. Este să întrerupi discuția și să inițiezi tu un contact nou, către numărul oficial al instituției. Dacă problema este reală, instituția o poate confirma și prin acel canal.

Cum raportezi în România un apel suspect

După ce ai securizat accesul bancar, dacă este cazul, poți raporta tentativa. Pentru incidente de securitate cibernetică și tentative de fraudă, DNSC indică platforma PNRISC și numărul 1911. În caz de pagubă financiară sau dacă ai fost victima unei înșelăciuni, sesizarea către Poliție este importantă.

ANCOM recomandă, de asemenea, ca persoanele afectate de falsificarea numărului să își informeze furnizorul de telefonie, Poliția și DNSC. Când vorbești cu operatorul, nu cere neapărat „blocarea numărului” ca soluție universală: numărul afișat poate aparține unui utilizator nevinovat, iar blocarea lui nu oprește automat apelantul real.

O raportare utilă include: numărul afișat, data și ora, durata aproximativă, instituția invocată, pretextul, eventualele SMS-uri sau linkuri primite și ce date ai comunicat. Nu publica online coduri, capturi cu date de card sau copii ale actului de identitate în încercarea de a cere ajutor.

Pentru mai multe informații despre phishing, poți consulta și Cum recunoști un mesaj de phishing și ce faci dacă ai apăsat pe link, unde găsești detalii complementare despre acest subiect.

O măsură simplă pentru familie: o parolă de verificare

Unele fraude folosesc emoția unei urgențe familiale: un apelant pretinde că este o rudă implicată într-un accident sau cere bani în numele ei. Pentru aceste situații, este utilă o parolă de familie, stabilită dinainte și cunoscută doar de persoanele apropiate. Dacă apelantul nu o poate confirma, închide și sună direct persoana sau un alt membru al familiei.

Această verificare nu înlocuiește apelul direct, dar îți poate oferi câteva secunde de distanță față de presiunea emoțională. În fraude, tocmai aceste câteva secunde pot preveni o decizie grăbită.

Ideea de reținut: o bancă sau o instituție reală poate avea nevoie să te contacteze, însă nu ai nicio obligație să rezolvi o problemă în apelul primit. Închide, verifică printr-un canal oficial și nu autoriza nimic sub presiune.

Întrebări frecvente

Mă poate suna banca în mod legitim?

Da, băncile pot contacta clienții pentru anumite informații sau servicii. Totuși, un apel neașteptat nu trebuie tratat ca dovadă de identitate. Închide și sună tu banca la numărul oficial înainte să oferi orice date sau să aprobi vreo operațiune.

Dacă numărul afișat este cel oficial al băncii, apelul poate fi totuși fals?

Da. Prin CLI spoofing, un apelant poate falsifica numărul afișat pe telefon. Numărul nu este suficient pentru confirmarea identității interlocutorului.

Ce fac dacă am dat un cod primit prin SMS?

Contactează imediat banca prin numărul oficial și explică exact ce cod ai transmis și în ce context. Nu aștepta apariția unei tranzacții necunoscute.

Unde pot raporta un apel fraudulos?

Poți informa instituția în numele căreia s-a făcut apelul, furnizorul de telefonie și DNSC, prin PNRISC sau la 1911. Dacă ai suferit o pagubă ori ai autorizat operațiuni sub presiune, sesizează și Poliția.

Etichete: ANCOMDNSCfraude bancarefraude telefonicephishingsecuritate digitalăsiguranță onlinespoofing
Distribuie articolul
COMUNITATEA INFOBUZ

Discuția cititorilor

Ai o opinie sau o întrebare despre acest articol? Spune-ne ce crezi.

0 comentarii

Fii primul care deschide discuția.

Lasă un comentariu

Adresa de email este vizibilă doar administratorilor și nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Te rugăm să păstrezi un limbaj civilizat și să discuți la subiect. Comentariile spam sunt filtrate automat.