Spitalul Clinic de Copii „Sf. Maria” din Iași se confruntă cu un caz alarmant de infecție nosocomială: șase copii internați la secția ATI au decedat după ce au fost infectați cu bacteria Serratia marcescens. Autoritățile sanitare au declanșat o anchetă epidemiologică, iar comunitatea cere răspunsuri clare și măsuri imediate.
Cadrul general și primele informații
Potrivit Mediafax, șase copii internați la Terapie Intensivă în Spitalul Clinic de Copii „Sf. Maria” au murit în urma infectării cu Serratia marcescens.
Conducerea spitalului a confirmat existența unui focar, iar Direcția de Sănătate Publică Iași a demarat o anchetă epidemiologică.
Copiii afectați erau adesea imunocompromiși sau cu afecțiuni preexistente grave.
Despre bacteria Serratia marcescens
Serratia marcescens este un bacil Gram-negativ, oportunist, ce poate provoca infecții variate în special la pacienții vulnerabili.
Printre formele clinice pot apărea: bacteriemie/sepsis (când bacteria pătrunde în sânge), infecții urinare (prin catetere), pneumonie, infecții de plagă sau chiar meningită și endocardită.
O mare provocare este rezistența la antibiotice: tratamentul eficient depinde de testele de sensibilitate, iar opțiunile pot include cefalosporine de generația a III-a, carbapeneme etc.
În spitale (mai ales în sectoare ATI și neonatologie), mediile umede, echipamentele medicale contaminate, manipularea cateterelor și igiena precară favorizează apariția și răspândirea focarelor.
Cronologia și modul în care s-a desfășurat focarul
Conform declarațiilor conducerii spitalului, primul caz suspect de infecție cu Serratia marcescens a apărut pe 7 septembrie.
Detectarea și validarea hemoculturilor au întârziat: unele teste au fost confirmate pe 12 septembrie, după apariția semnelor clinice în zile precedente.
Managerul spitalului afirmă că spitalul a informat DSP-ul despre focar pe 15 septembrie, dar Ministerul Sănătății contestă că raportarea a fost completă abia pe 19 septembrie.
Între timp, în secția ATI au apărut până la 9 cazuri în total, cu internați cu diferite patologii: prematuri, boli genetice, copii cu alte comorbidități. Din acești pacienți, 6 și-au pierdut viața.
Unul dintre copii a dezvoltat meningită galopantă. Alții aveau boli neurologice, epilepsie, sindrom Edwards.
Conducerea spitalului a recunoscut că, deși ar fi trebuit să se întrerupă internările în secția afectată și să se efectueze curățenia profundă, aceste măsuri au fost aplicate progresiv și nu imediat.
Mama unui copil decedat a făcut acuzații grave: personalul nu purta întotdeauna mănuși sterile în timpul procedurilor, iar unele asistente intrau în saloane fără echipament complet.
Directorul spitalului afirmă că, în urma constatărilor, internările în corpul A al ATI au fost suspendate până la eradicarea completă a focarului.
Reacțiile oficiale și măsurile dispuse
Ministerul Sănătății și Inspecția Sanitară de Stat au declanșat un control la Iași.
Premierul Ilie Bolojan a transmis condoleanțe familiilor și a cerut sancțiuni acolo unde se va constata vinovăție.
Inspectorii sanitari din DSP Iași au aplicat sancțiuni: epidemiologul spitalului și un medic ATI au primit amenzi de câte 10.000 lei, iar spitalul a fost sancționat cu 50.000 lei pentru nerespectarea protocoalelor.
Conducerea spitalului susține că au intensificat măsurile: dezinfecție zilnică, reinstruire personal, limitarea internărilor, controale sporite și testări suplimentare din aparatură, suprafețe și personal.
Directorul spitalului Cătălina Ionescu a declarat că neregulile constatate privesc raportarea infecțiilor, procedurile de igienă și ancheta epidemiologică întârziată.
Poliția din Iași s-a autosesizat și cercetează cazul sub coordonarea parchetului.
Oficialii solicită transparență și publicarea integrală a rapoartelor de anchetă, astfel încât responsabilitățile să fie asumate public.
Analiză și provocări – ce putem învăța
Acest caz ridică semne de întrebare pe mai multe paliere sistemice:
- Raportarea tardivă: întârzierea în declararea focarului la DSP a redus șansele de intervenție timpurie.
- Protocol de prevenție defectuos: respectarea igienei mâinilor, echipamentului și controlului sterilității trebuie verificată constant.
- Vulnerabilitatea pacienților: copiii critici, prematurii sau cei cu comorbidități sunt mult mai susceptibili la infecții nosocomiale.
- Resistența bacteriană: opțiunile de tratament sunt limitate în cazul Serratia, ceea ce accentuează importanța prevenirii.
- Transparență și responsabilități: publicarea datelor complete și asumarea vinovățiilor ajută la prevenirea repetării tragediilor.
Ce măsuri trebuie prioritizate
- Implementarea strictă a normelor de igienă și sterilizare, inclusiv audituri independente.
- Monitorizare continuă a mediului spitalicesc (teste culturale, monitorizarea aparaturii, aer, suprafețe).
- Toleranță zero pentru nerespectarea protocoalelor — sancțiuni clare, transparente și rapide.
- Training continuu pentru personalul medical și de auxiliar privind infecțiile asociate actului medical.
- Transparență totală: publicarea raportului de control, comunicare clară cu familiile pacienților, monitorizare externă.
- Susținere legislativă și bugetară pentru spitalele pediatrică și echipamente moderne antiinfecție.
Tragedia de la Iași pune în lumină vulnerabilitatea sistemelor medicale atunci când protocoalele nu sunt respectate sau când raportarea întârzie. Cazul celor șase copii decedați ne reamintește că fiecare măsură preventivă, fiecare verificare și responsabilitate contează — mai ales când este vorba despre vieți fragile. Anchetele ce urmează trebuie să ofere răspunsuri clare și să conducă la schimbări reale, astfel încât astfel de tragedii să nu se repete.
