Zonele cu Radare Fixe din România și Cum Funcționează Sistemul e-SIGUR

Ce sunt radarele fixe și de ce sunt importante?

Radarele fixe sunt dispozitive montate permanent pe drumurile publice pentru a monitoriza traficul și a detecta depășirile de viteză. Acestea fac parte dintr-un sistem automatizat care permite identificarea șoferilor vitezomani fără intervenție umană directă. Scopul principal al acestora este creșterea siguranței rutiere și scăderea numărului de accidente provocate de viteză excesivă.

Unde sunt amplasate radarele fixe în România?

Radarele fixe sunt amplasate în zone cu risc ridicat de accidente, în apropierea școlilor, în localități cu trafic intens, dar și pe drumuri naționale sau europene. Iată câteva exemple concrete:

• București: Șoseaua Colentina, Bulevardul Iuliu Maniu, Șoseaua Mihai Bravu
• Cluj-Napoca: Calea Turzii, Bulevardul Muncii
• Timișoara: Calea Aradului, Calea Lugojului
• Constanța: Bulevardul Aurel Vlaicu, DN39 spre Mangalia
• Iași: Șoseaua Nicolina, Bulevardul Socola
• DN1 (Drumul European 60): Radare fixe între Ploiești și Brașov
• DN7 (Valea Oltului): Diverse puncte între Râmnicu Vâlcea și Sibiu

Amplasarea exactă poate varia în timp, deoarece Poliția Rutieră actualizează rețeaua de radare în funcție de analiza accidentelor și a comportamentului șoferilor.

Cum funcționează radarele fixe?

Radarele fixe funcționează printr-un sistem de măsurare a vitezei pe baza efectului Doppler. Un senzor radar emite unde electromagnetice care se reflectă dinspre vehiculele aflate în mișcare. Diferența de frecvență între unda emisă și cea recepționată indică viteza obiectului în mișcare.

Pe lângă senzorul radar, sistemul include și:

• O cameră de înaltă rezoluție: face o poză clară a numărului de înmatriculare.
• Senzori de temperatură și lumină: optimizează imaginea în orice condiții meteo.
• Sistem de recunoaștere automată a numerelor (ANPR): identifică în mod automat vehiculul.
• Unitate de procesare și transmisie: trimite datele către baza centrală a Poliției Rutiere.

Ce se întâmplă după ce ești surprins de un radar fix?

După ce sistemul identifică o depășire a vitezei, are loc următorul proces automatizat:

1. Se generează o fotografie cu mașina și numărul de înmatriculare.
2. Se înregistrează data, ora, locația și viteza măsurată.
3. Se transmite procesul-verbal către Inspectoratul de Poliție Județean.
4. Documentul este trimis prin poștă sau în format digital către proprietarul vehiculului.

Este important de menționat că radarul fix nu oprește șoferul în trafic. Totul se desfășoară automat.

Radarele fixe și respectarea legislației

Radarele fixe sunt omologate de Biroul Român de Metrologie Legală și funcționează conform legislației în vigoare. De regulă, acestea sunt semnalizate prin indicatoare rutiere amplasate înainte de zona de monitorizare, conform normelor europene privind transparența măsurilor preventive.

Legea prevede că viteza maximă admisă trebuie respectată pe tot tronsonul monitorizat, nu doar în proximitatea radarului. De asemenea, toleranțele pentru viteza măsurată sunt de ±3 km/h pentru viteze sub 100 km/h și ±3% pentru viteze peste 100 km/h.

Tipuri de radare fixe utilizate în România

În România sunt utilizate mai multe tipuri de echipamente fixe, cele mai comune fiind:

• TraffiStar SR590 – radar fix cu tehnologie de ultimă generație, produs de Jenoptik, Germania.
• Gatso Type 24 – sistem clasic, utilizat pe scară largă și în alte țări UE.
• MultaRadar CD – capabil să monitorizeze mai multe benzi și sensuri de mers simultan.

Aceste dispozitive pot funcționa zi și noapte, în orice condiții atmosferice, fiind protejate împotriva vandalismului și a manipulării neautorizate.

Avantajele utilizării radarelor fixe

Radarele fixe aduc multiple beneficii pentru siguranța rutieră și gestionarea traficului:

• Reducerea vitezei medii în zonele periculoase
• Diminuarea numărului de accidente grave
• Creșterea eficienței sancționării fără nevoia de patrule fizice
• Monitorizare continuă, 24/7

Controverse și provocări

Unii șoferi consideră radarele fixe ca fiind o formă de “taxare mascată”, nu o măsură preventivă. Există și cazuri în care sistemele au funcționat defectuos sau au fost contestate în instanță. Totuși, în majoritatea cazurilor, aceste echipamente sunt precise și oferă dovezi clare, imposibil de combătut.

Planuri de extindere a radarelor fixe în România (2025–2026)

Potrivit declarațiilor publice ale CNAIR și Poliției Române:

• Vor fi instalate aproximativ 400 de radare fixe pe principalele drumuri din țară, în cadrul programului finanțat prin PNRR (circa 80 milioane lei).
• Montarea acestora este prevăzută să se finalizeze până la mijlocul anului 2026.
• Printre drumurile vizate sunt:
  • Autostrada A1 (București–Pitești)
  • Autostrada A2 (București–Constanța)
  • DN1 (drumul către munte, București–Brașov și mai departe spre Oradea)
  • DN2 / E85 (București–Moldova / Siret)
  • DN6 (drum spre sud)
  • DN7 (Valea Oltului).

Cum se desfășoară extinderea:

1. Luna aprilie 2025 – CNAIR lansează contractul de achiziție și instalare a celor 400 de dispozitive fixe.
2. Până în iunie 2026 – se estimează finalizarea montării și punerea în funcțiune pe toate arterele principale vizate.
3. În paralel, Poliția Română își pregătește rețeaua de radare mobile și fixe operate prin sistemul e‑SIGUR, care va funcționa automat și va permite trimiterea amenzilor acasă pentru detecția vitezei.

Zone vizate pentru amplasarea viitoarelor radare fixe

Autostrăzi:

• A1 – sector București–Pitești
• A2 – sector București–Constanța
  (Acestea conțin deja primele radare mobile/pistoale radar prin e‑SIGUR, operate în regim pilot din ianuarie 2025).

Drumuri Naționale:

• DN1 – traseul către stațiunile montane, pe Valea Prahovei și principala axă București–Brașov–Oradea.
• DN2 / E85 – drumul spre Moldova și frontierele nord‑estice.
• DN6 – axă sudică, cu trafic intens și risc de accidente.
• DN7 – Valea Oltului, una din cele mai periculoase zone din România rutieră.

Calendar estimativ

Alte detalii

• Radarele fixe vor fi instalate adesea pe pasarele, grinzi ori stâlpi metalici – pentru vizibilitate și protecție.
• În paralel, Poliția va opera un sistem combinat de radare mobile (cinemometre pe trepied) și cele fixe integrate în e-SIGUR, astfel încât întreaga rețea să ajungă la peste 1.400 de sisteme de supraveghere până în 2026.
• Scopul final al programului este respectarea obligațiilor asumate în cadrul Agenda Europeană de Siguranță Rutieră și reducerea semnificativă a deceselor pe șosele.

Concluzie

Radarele fixe din România sunt un element esențial în lupta împotriva excesului de viteză. Tehnologia folosită este precisă, rapidă și legală. Pentru a evita amenzi, dar mai ales pentru a proteja vieți, este recomandat să respectăm limitele de viteză și indicațiile rutiere.

Consultați periodic hărțile oficiale și listele cu amplasarea radarelor disponibile pe site-urile Poliției Rutiere sau prin aplicații mobile de monitorizare radar (ex: Waze, Radarbot).