Anul 2025 găsește România într-o situație bugetară extrem de tensionată. Deficitul rămâne unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, iar presiunea Comisiei Europene pentru reducerea dezechilibrelor fiscale devine tot mai puternică. Guvernul se află în fața unor decizii foarte dificile: fie taie cheltuielile, fie crește veniturile prin noi taxe, fie adoptă o combinație între cele două strategii.
Într-un context marcat de instabilitate geopolitică, scumpiri în lanț, presiune pe sistemul de pensii și investiții insuficiente, România trebuie să găsească soluții rapide. Articolul de față analizează în detaliu situația bugetară actuală, motivele pentru care deficitul este atât de ridicat și toate noile taxe și măsuri fiscale introduse în 2025 pentru populație și companii.
1. Cum arată bugetul României în 2025?
Bugetul României este construit pe o estimare de venituri mai mare decât în anii precedenți, împinsă de creșterea economică prognozată și de intensificarea colectării fiscale. Cu toate acestea, gaura bugetară rămâne uriașă.
Deficitul bugetar – problema nr. 1
România are în continuare unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, situat între 5,5% și 6,3% din PIB, în funcție de scenariile economice. Deși țara se află în procedură de deficit excesiv încă din 2019, măsurile de corecție s-au dovedit insuficiente.
Principalele motive pentru deficitul ridicat:
- creșterea rapidă a cheltuielilor sociale (pensie, salarii, ajutoare sociale);
- venituri fiscale extrem de reduse (România are cel mai mic nivel de colectare din UE – doar 27,7% din PIB);
- evaziune fiscală masivă, în special în TVA și muncă la negru;
- cheltuieli bugetare mari pentru investiții, apărare și energie;
- creșterea dobânzilor pentru datorie publică.
Impactul războiului și al contextului internațional
Războiul din Ucraina are efecte directe asupra economiei românești:
- costuri militare suplimentare;
- cheltuieli pentru securizarea frontierei de est;
- susținerea Ucrainei prin coridoare energetice și comerciale;
- creșterea costurilor importurilor de energie și tehnologie.
În plus, presiunea Uniunii Europene pentru reducerea deficitului în 2025–2027 obligă Guvernul să introducă un pachet consistent de taxe noi.
2. Noile taxe și măsuri fiscale din 2025
Pentru a stabiliza bugetul, Guvernul introduce o serie de modificări fiscale majore în 2025. Acestea afectează atât persoanele fizice, cât și companiile, cu accent pe marile corporații, sectorul imobiliar, turism, servicii și microîntreprinderi.
2.1. Modificări TVA în 2025
TVA-ul a suferit cele mai multe modificări din ultimii ani. Noua legislație prevede:
- Majorarea TVA general de la 19% la 21% – aplicată pentru majoritatea produselor și serviciilor;
- Eliminarea unor cote reduse de TVA pentru anumite produse considerate „neesențiale”;
- Creșterea TVA la dulciuri și băuturi îndulcite de la 9% la 19–21%;
- Majorarea TVA în HoReCa de la 9% la 12%;
- TVA 5% restrâns la locuințe noi sub un anumit prag (500.000 lei).
Aceste creșteri sunt estimate să aducă venituri suplimentare de peste 12 miliarde lei anual.
2.2. Taxe pe proprietate – creșteri semnificative
În 2025 intră în vigoare noul sistem de taxare a proprietăților, bazat pe valoarea de piață, nu pe grila din 2016.
Schimbări principale:
- Impozitele locale cresc cu 20–35% în marile orașe;
- Taxă suplimentară pe locuințele de peste 500.000 euro (0,3% pe an);
- Impozite majorate pentru clădirile închiriate – între 0,2% și 1% din valoarea imobilului;
- Taxă nouă pentru locuințele nelocuite sau abandonate.
Primăriile vor avea astfel venituri mult mai mari, dar cetățenii vor resimți costuri crescute, mai ales în marile orașe.
2.3. Taxe pentru microîntreprinderi
Regimul microîntreprinderilor este din nou modificat. Din 2025:
- impozitul de 1% se aplică doar până la 60.000 euro cifră de afaceri;
- între 60.000 și 300.000 euro – impozit 3%;
- peste 300.000 euro – microîntreprinderea devine automat firmă normală (impozit 16%).
Sectorul IT, transporturile, construcțiile și comerțul vor fi cele mai afectate.
2.4. Contribuții sociale – majorări graduale
Guvernul a introdus o serie de schimbări pentru sistemul de pensii și contribuții:
- creșterea contribuției la sănătate (CASS) cu 1 punct procentual;
- creșteri salariale în domeniul public compensate prin impozitare suplimentară;
- taxă de solidaritate pentru salariile mari – 2% peste 18.000 lei/lună;
- majorări la CAS pentru anumite activități independente.
2.5. Accize majorate
Accizele cresc în 2025 la:
- carburanți – +0,45 lei/litru;
- băuturi alcoolice – +10%;
- tutun – +13%;
- produse de lux – acciză suplimentară 5–10%.
Aceste creșteri sunt motivul pentru care benzina și motorina trec de 8 lei/l în scenariile pesimiste.
2.6. Taxe noi pentru companiile mari
În linie cu recomandările UE, România introduce din 2025 o taxă minimă corporativă de 15% pentru companiile cu cifră de afaceri peste 750 milioane euro.
De asemenea, vor exista:
- impozit suplimentar pentru companiile din energie;
- taxe pe profiturile excepționale („windfall tax”);
- taxă digitală pentru companiile tech;
- taxă pentru platformele de streaming.
3. Cum afectează aceste taxe populația?
Populația va resimți direct noile măsuri. Prețurile la produse de bază se vor majora, iar costurile vieții în orașele mari vor crește considerabil.
Scumpiri în lanț
Creșterea TVA și accizelor duce la scumpiri:
- alimente – +5–12%;
- băuturi – +10–20%;
- transport – +10%;
- energie – +7–10%;
- servicii – +8–15%.
Împovărarea clasei de mijloc
Clasa de mijloc urbană este cea mai afectată, din cauza:
- creșterii impozitelor pe locuințe;
- taxei de solidaritate;
- scumpirii creditelor și ratelor;
- creșterii costurilor de trai.
Impactul asupra mediului rural
Ruralul este afectat mai puțin de impozite, dar mai mult de:
- scumpirea carburanților;
- creșterea costurilor de producție din agricultură;
- posibila creștere a prețurilor la utilaje și îngrășăminte.
4. Cum sunt afectate companiile?
Noile taxe pun presiune pe firme, în special pe microîntreprinderi și IMM-uri. Cele mai afectate sectoare sunt:
- transporturile;
- construcțiile;
- comerțul;
- serviciile;
- IT-ul;
- turismul și HoReCa.
Majoritatea antreprenorilor se tem de creșterea impredictibilității fiscale, ceea ce descurajează investițiile.
5. Soluțiile pe care Guvernul le propune pe termen mediu
- digitalizarea ANAF;
- combaterea evaziunii fiscale în TVA;
- implementarea facturării electronice;
- colectarea automată a contribuțiilor;
- reducerea birocrației;
- investiții în infrastructura digitală.
Dacă aceste măsuri vor fi implementate corect, colectarea ar putea crește cu 20–25 miliarde lei anual.
6. Ce urmează pentru România?
2025 este un an decisiv pentru stabilitatea fiscală. Este posibil ca:
- să apară noi ajustări de taxe până în 2026;
- să fie introdus un impozit pe avere extins;
- să crească taxele pentru sectorul imobiliar;
- să fie revizuit sistemul microîntreprinderilor;
- să apară taxe „verzi” pentru industrie;
- TVA să atingă pragul de 22% dacă deficitul nu scade.
Pe scurt: anul 2025 va fi unul al transformărilor fiscale majore, iar populația și mediul economic trebuie să fie pregătite pentru schimbări continue.
Bugetul României se află sub o presiune uriașă, iar Guvernul încearcă să reducă deficitul printr-o combinație de noi taxe, majorări de impozite și măsuri de digitalizare fiscală. Pentru români și companii, aceasta înseamnă un an plin de provocări, cu scumpiri, obligații fiscale noi și o economie în continuă transformare.
Totuși, există și oportunități: modernizarea colectării, investițiile europene și digitalizarea administrației publice pot ajuta România să se stabilizeze pe termen lung, dacă reformele sunt implementate eficient.
