Criza energetică nu a dispărut. Chiar dacă 2023–2024 au adus o perioadă relativ stabilă pe piețele internaționale, anul 2025 pune din nou presiune uriașă pe costurile energiei, pe infrastructura românească și pe buzunarele cetățenilor. Cauzele sunt multiple: instabilitatea geopolitică din regiune, creșterea consumului industrial, investițiile insuficiente în producție, schimbările climatice, dar și intrarea în vigoare a politicilor europene privind decarbonizarea.
În acest context, Guvernul României a anunțat noi măsuri pentru populație și companii, într-un efort de a menține facturile la un nivel suportabil, fără a destabiliza piața energetică internă.
1. De ce revine criza energetică în 2025?
Criza energetică actuală este o continuare a tensiunilor apărute în Europa încă din 2022, odată cu războiul din Ucraina. Cu toate că prețurile la gaze au scăzut considerabil în 2024, contextul geopolitic rămâne extrem de fragil.
Principalele cauze ale revenirii crizei în 2025 sunt:
- Creșterea tensiunilor Rusia–Ucraina, care afectează lanțurile de aprovizionare;
- Atacurile repetate asupra infrastructurii energetice ucrainene, ce perturbă piața regională;
- Creșterea cererii de energie la nivel european, odată cu revenirea industriei;
- Investiții insuficiente în producția internă – România încă depinde parțial de importuri;
- Schimbările climatice, care generează perioade de secetă și reduc producția hidroenergetică;
- Noua legislație europeană privind decarbonizarea, care pune presiune pe producătorii tradiționali.
Astfel, chiar dacă România are resurse semnificative de gaze și energie electrică, prețurile sunt dictate în mare parte de piața europeană.
2. Ce se întâmplă cu facturile românilor? Vor crește?
Potrivit analiștilor, 2025 va aduce creșteri moderate ale facturilor, dar nu la nivelul din 2022. Totuși, perioada de stabilitate din 2024 ia sfârșit, iar consumatorii vor resimți din nou presiunea.
Electricitatea
Prețul mediu la energia electrică ar putea crește cu 5–12% în prima jumătate a anului, în funcție de furnizor și de piața OPCOM. Motivele principale sunt scăderea producției hidro, creșterea costurilor de transport și majorarea tarifelor reglementate.
Gazele naturale
În ceea ce privește gazele, creșterile anticipate sunt mai mici, între 3–7%, datorită producției interne relativ stabile. Totuși, în scenariul unei ierni mai dure, România ar putea importa gaze la prețuri mai mari, ceea ce va influența direct facturile.
Încălzirea centralizată
Orașele cu sisteme centralizate, precum București, Constanța, Iași, Timișoara sau Oradea, vor suferi cel mai mult din cauza:
- pierderilor mari din rețele;
- subvențiilor insuficiente;
- dependerii de gaze naturale.
Unele municipii au anunțat deja posibilitatea creșterii tarifelor cu 15–25%.
3. Noile măsuri anunțate de Guvern pentru români
Guvernul a anunțat un nou pachet de măsuri energetice pentru 2025, orientate spre protejarea consumatorilor vulnerabili, dar și spre echilibrarea pieței.
3.1. Continuarea plafonării prețurilor
Plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze se va menține până la sfârșitul lui 2025, dar cu ajustări. Cele trei praguri mari rămân:
- 0,68 lei/kWh pentru consumul mic (sub 100 kWh/lună);
- 0,80 lei/kWh pentru consumul mediu (100–255 kWh/lună);
- peste 1,3 lei/kWh pentru consumul mare.
La gaze naturale, plafonarea rămâne între 0,31 – 0,37 lei/kWh, în funcție de consum.
3.2. Nou ajutor pentru consumatorii vulnerabili
Ministerul Energiei a introdus un nou sistem digital de identificare automată a consumatorilor vulnerabili, pentru ca ajutoarele să fie acordate fără birocrație excesivă.
Beneficiarii vor primi:
- vouchere între 600 și 1.500 lei pe sezon;
- bonusuri pentru trecerea la sisteme de încălzire eficiente;
- subvenții pentru panouri fotovoltaice.
3.3. Compensarea consumului în orele de vârf
Toți consumatorii casnici vor primi o reducere de până la 10% dacă își mută consumul în afara orelor de vârf (18:00 – 22:00). Măsura este inspirată din modelul german.
3.4. Sprijin pentru prosumatori
Numărul prosumatorilor din România a depășit 140.000 în 2025, iar Guvernul a introdus:
- un nou sistem de compensare peste 3 kWh injectați în rețea;
- granturi pentru baterii de stocare;
- simplificarea racordării.
3.5. Investiții în capacitățile de producție
Pe termen mediu, Guvernul și companiile energetice vor investi în:
- reactoarele modulare mici de la Doicești (SMR);
- centrale noi pe gaze și hidrogen;
- turbine eoliene offshore în Marea Neagră;
- infrastructura de transport Transelectrica și Transgaz.
Dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp, România ar putea deveni exportator net de energie după 2030.
4. Cum va fi afectată economia României?
Criza energetică are efecte directe și indirecte asupra economiei românești. Industriile energofage, precum siderurgia, industria chimică, aluminiul, cimentul și agricultura, sunt primele afectate.
Creșterea prețului la energie are următoarele consecințe:
- majorarea costurilor de producție;
- scumpirea produselor alimentare;
- inflație generalizată;
- scăderea puterii de cumpărare;
- posibilă reducere a exporturilor.
Totuși, economiștii afirmă că România are un avantaj: produce intern peste 75% din energia sa, ceea ce reduce dependența de importuri.
5. Ce pot face românii pentru a reduce factura?
Chiar dacă statul oferă sprijin, fiecare gospodărie își poate reduce consumul prin câteva măsuri simple:
- înlocuirea becurilor clasice cu LED;
- folosirea programelor ECO la mașina de spălat;
- consum redus în orele de vârf;
- izolarea locuinței;
- achiziția de panouri fotovoltaice;
- înlocuirea centralelor vechi cu pompe de căldură.
Chiar și măsurile mici pot reduce factura cu 10–25% anual.
România se află în 2025 în fața unei noi etape a crizei energetice. Deși situația nu este la fel de gravă ca în 2022, creșterile de prețuri și presiunea asupra pieței sunt inevitabile. Guvernul a introdus o serie de măsuri pentru a proteja populația și economia, dar eficiența lor depinde în mare parte de implementare.
Următorii ani vor fi definiți de tranziția energetică și de investiții masive în producție, stocare și digitalizare. România are resursele necesare pentru a depăși criza — dar trebuie să acționeze repede și inteligent.
