Somnul rămâne unul dintre cele mai fascinante mistere ale corpului uman, iar cercetările recente din 2025 au scos la iveală informații surprinzătoare. Fie că dormi puțin, mult sau prost, aceste descoperiri te vor face să vezi somnul cu alți ochi.
1. Creierul produce „unde de curățare” doar în somn profund
Un studiu publicat în primăvara lui 2025 în Journal of Neuroscience a demonstrat că în timpul somnului profund, creierul generează unde lente, de tip delta, care stimulează sistemul glinfatic.
Acest sistem elimină toxinele și proteinele nocive, precum beta-amiloidul asociat cu Alzheimer. Practic, dormind bine, îți cureți literalmente creierul.
2. În 2025, somnul segmentat revine în atenție
În Evul Mediu, oamenii dormeau în două reprize: „primul somn” și „al doilea somn”, despărțite de o perioadă de veghe nocturnă.
Cercetători de la Universitatea Oxford au descoperit că această structură poate fi mai naturală pentru corp decât cele 8 ore continue.
Mulți oameni care experimentează somnul segmentat raportează mai puțină oboseală și un plus de creativitate.
3. Nu doar cantitatea contează – ci și ora
O descoperire recentă arată că persoanele care dorm între orele 22:00 și 06:00 au un risc cu 30% mai mic de boli cardiovasculare, comparativ cu cei care dorm aceeași durată, dar în alte intervale.
Ceasul biologic (ritmul circadian) contează mai mult decât credeam.
4. Temperatura camerei influențează direct visele
Specialiștii în somn din California au arătat că temperatura optimă pentru vise vii și odihnitoare este între 17–19°C.
La temperaturi mai mari, crește numărul de treziri nocturne; la temperaturi mai mici, somnul REM (când visăm) devine mai scurt.
5. S-au descoperit gene care controlează „nevoia de somn”
În 2025, echipa lui dr. Mei Wang de la Harvard a identificat două variante genetice rare care fac ca unii oameni să fie complet odihniți după doar 4–5 ore de somn pe noapte.
Acești „short sleepers” nu resimt efectele negative ale privării de somn. Restul populației însă, are nevoie de 7–8 ore reale.
6. Telefonul chiar distruge somnul, dar nu cum credeam
Efectul dăunător nu vine doar de la lumina albastră, ci și de la fragmentarea atenției.
Scroll-ul compulsiv activează cortexul prefrontal, menținând creierul „treaz” chiar și după ce adormi.
Recomandare: fără telefon cu cel puțin 30 de minute înainte de somn.
7. O pernă grea poate reduce insomnia
Pernuțele cu greutate (weighted blankets) nu sunt doar un trend.
Un studiu danez recent arată că folosirea lor reduce insomnia cu până la 40% și crește durata somnului profund.
Greutatea stimulează secreția de serotonină și melatonină, hormonii relaxării.
Somnul, între știință și artă
Cercetările recente arată cât de complex este somnul și cât de mult ne poate influența sănătatea, creativitatea și starea de bine.
În loc să-l tratăm ca pe o pierdere de timp, e momentul să-l vedem drept cel mai natural medicament.
Dormi bine, trăiești mai mult – și mai fericit.
